Curtea Constituţională a decis că există un conflict instituţional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv şi Preşedinţie, ca urmare a faptului că preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruţa Kovesi, procuror şef al DNA. Curtea Constituţională arată, în comunicatul oficial că şeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.
Curtea Constituţională a României a stabilit, cu majoritate de voturi, existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi.
„Preşedintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Preşedintelui României, prim-ministrului Guvernului României şi Ministrului Justiţiei şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicatul Curţii Constituţionale.
Potrivit sursei citate, Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere,”prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului. Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţi asupra activităţii procurorilor”.
Cu alte cuvinte, decizia preşedintelui Iohannis de a nu accepta cererea ministrului Tudorel Toader de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, a determinat imposibilitatea ministrului de a-şi exercita atribuţiile constituţional, fapt ce a dus la un conflict între cele două instituţii.
„De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudenţa sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi„, se mai arată în comunicat.
Pe 22 februarie, ministrul Justiţiei Tudorel Toader a cerut revocarea şefei DNA, reţinând în sarcina acesteia 20 de „acte şi fapte de netolerat”. Printre acestea, Toader a menţionat ancheta în cazul OUG 13, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, falsurile din dosare, lipsa unei reacţii adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploieşti, precum şi afectarea imaginii României prin dezinformarea forurilor europene.
Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu va da curs cererii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, argumentând că motivele invocate de Tudorel Toader nu au fost de natură să îl convingă.
„Indiferent ce va decide Curtea, voi aştepta decizia, motivaţia, voi citi şi voi acţiona în consecinţă”, a declarat miercuri preşedintele Klaus Iohannis, anterior anunţării deciziei.