Comisia Europeană a aprobat, marţi, finanţarea proiectului referitor la Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş

Comisia Europeană a aprobat, marţi, finanţarea proiectului referitor la Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, a anunţat comisarul european pentru Politică regională, Corina Creţu.

„Din toate consultările interservicii, am aprobat astăzi Autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureş, în valoare de 248 de milioane de euro. Acest tronson atât de aşteptat poate intra în linie dreaptă, pentru că începând de mâine banii vor intra în bugetul naţional pentru a fi folosiţi la realizarea acestei părţi de autostradă. În timpul mandatului meu de comisar european am primit spre aprobare doar proiecte de peste 50 de milioane de euro – patru proiecte majore”, a declarat Corina Creţu la Parlamentul European, unde a fost prezentă la Conferinţa „Economie Durabilă în Europa”, organizată de europarlamentarul S&D Maria Grapini.

Primul proiect, deja aprobat, vizează un tronson de cale ferată, cel de-al doilea – Autostrada Sebeş-Turda, în valoare de 272 milioane de euro, iar proiectul aprobat marţi este cel de-al treilea din cele patru.

„Mai avem spre aprobare linia de metrou Gara de Nord – Bucureşti Otopeni, care este în faza de evaluare. Aşteptăm proiecte noi, pentru că, deocamdată, banii pentru Infrastructură mare România îi consumă pentru proiectele fazate, care ar fi trebuit să se termine din bugetul 2007- 2014. Pentru că nu erau terminate – unele erau la 50%, altele la 70%, în proiectele de infrastructură intră şi proiectele de canalizare şi apă – am fazat proiecte în valoare de 2 miliarde de euro. Deci, vestea bună este că aceste proiecte se vor încheia, vestea proastă este că deja consumă din bugetul 2014-2020”, a precizat comisarul european.

Corina Creţu a subliniat că România are nevoie de proiecte noi.

„Sigur, proiecte noi înseamnă să evităm riscul dezangajărilor de fonduri, care poate apărea pe Infrastructură la sfârşitul anului 2019. Decim mai e timp de elaborarea proiectelor, dar este de datoria mea să spun din timp, pentru că ştim foarte bine că proiectele de infrastructură nu se pot face peste noapte”, a mai precizat comisarul european pentru Politică regională.

Corina Creţu a arătat că s-a depus un efort susţinut timp de peste un an pentru pregătirea de finanţare 2021 – 2027.

„Şi, până la urmă, cred că acesta rămâne testamentul meu politic ca şi comisar european pentru că, pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, politica de coeziune devine principala politică cu volumul cel mai mare, peste agricultură, 373 de miliarde de euro pentru 27 de state membre. Eu, când am devenit comisar european, erau 350 de miliarde pentru 28 de state membre, am reuşit să negociez 373 de miliarde pentru 27 de state membre, este principala politică de investiţii, rămâne în continuare. (…) România va avea, în condiţiile în care politica de coeziune scade cu 10% pe ansamblu, alături de Bulgaria şi Grecia, o creştere de 8%. (…) România va avea mai mulţi bani în condiţii economice şi sociale dificile şi complexe, deci este şi o victorie. Dar, sigur, nu este definitivă, rămâne în mâinile Parlamentului European şi Consiliului European ca şi colegiuitori”, a adăugat Corina Creţu.

Comisarul şi-a exprimat satisfacţia, în context, că a depus la Parlamentul European un singur set de reguli pentru şapte fonduri europene, o mai mare flexibilitate pentru fondurile europene.

„Vom acorda o mai mare autonomie autorităţilor locale, pentru că am constatat că uneori nici guvernele naţionale şi cu atât mai puţin noi de la Bruxelles, Luxemburg putem decide care sunt proiectele necesare unei comunităţi. Deci, de acum înainte, ei vor putea decide ca autorităţi locale care sunt proiectele necesare unei comunităţi. (…) Fiecare ţară este obligată să aloce cel puţin 6% din fondurile structurale din perioada 2021 – 2027 strategiilor locale durabile. Sigur că suma poate fi şi mai mare”, a completat Corina Creţu. AGERPRES