Pe agenda Republicii Moldova nu există inițiative de rezolvare a diferendului transnistrean prin federalizarea țării. Declarația a fost făcută astăzi de către președintele Parlamentului, Andrian Candu, în contextul numirii vicepremierului rus Dmitri Kozak în funcția de reprezentant special pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova, transmite MOLDPRES.

În cadrul unei conferințe de presă, speakerul a remarcat că decizia președintelui rus de numire a lui Dmitri  Kozak în această funcție ar fi un mesaj că Federația Rusă urmează să atragă o atenție deosebită Republicii Moldova și regiunii transnistrene.

„În decretul președintelui Vladimir Putin nu este făcută nici o precizare față de regiunea din stânga Nistrului. Sperăm că această numire reprezintă un mesaj și un impuls de îmbunătățire a relațiilor moldo-ruse și găsire a unor noi compromisuri pentru restabilirea comunicării”, a spus Candu.

„Dmitri Kozak are un profil și o experiență impunătoare. Nu ne va fi ușor având în vedere experiența neplăcută legată de Memorandumul Kozak. Pe agenda țării noastre nu există subiecte privind soluționarea diferendului transnistrean prin federalizare. Cred că numirea acestuia reprezintă o mână întinsă pentru care trebuie să găsim un răspuns potrivit. Totuși, în relațiile și acțiunile ulterioare ne vom ține de principii precum demnitate și respect reciproc. Ne dorim menținerea relațiilor pragmatice pentru o cooperare productivă și nu o relație de stat dominant față de stat dominat”, a afirmat Andrian Candu.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, l-a numit la 12 iulie pe vicepremierul rus Dmitri Kozak în funcția de reprezentat special pe domeniul dezvoltării relațiilor comercial-economice cu Republica Moldova.

Noul reprezentat, Dmitri Kozak, a fost autorul așa-numitului Memorandum Kozak, inițiat în 2002. Documentul prevedea crearea unei federații cu 3 subiecți: Moldova, Transnistria şi Găgăuzia, cu denumirea Republica Federativă Moldova. În ziua semnării Memorandumului, 25 noiembrie 2003, președintele de atunci, Vladimir Voronin, a renunțat să semneze documentul, deși anterior spunea cu referire la acesta că „oferă o şansă unică” pentru soluţionarea conflictului transnistrean. Dmitri Kozak a calificat refuzul lui Voronin drept „iresponsabilitate politică”.