INS: 66.900 studenţi/cursanţi în învăţământul superior privat, în anul universitar 2016-2017

Numărul total al studenţilor înscrişi în anul şcolar 2016-2017 în învăţământul superior a fost de 531.600, din care 66.900 studenţi în învăţământul privat, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Ponderea studenţilor/cursanţilor din învăţământul superior în totalul populaţiei şcolare cuprinse în sistemul naţional de educaţie a fost de 14,8%.

Pentru nivelurile învăţământului universitar de licenţă (ISCED 6 sau ISCED 7), numărul studenţilor înscrişi în anul universitar 2016-2017 a fost de 405.600 studenţi, înregistrând o diminuare cu 5.100 studenţi (1,2%), comparativ cu anul universitar precedent.

Din totalul studenţilor/cursanţilor înscrişi în anul universitar 2016-2017, ponderea studentelor din învăţământul superior a fost majoritară (53,9%).

În învăţământul universitar de master, cursuri sau studii postuniversitare (ISCED 7), ponderea cursantelor înscrise a atins valoarea de 57,3% faţă de totalul cursanţilor înscrişi în acest nivel, iar în nivelul ISCED 8, ponderea doctoranzilor (51,5%) este uşor superioară ponderii doctorandelor (48,5%) înscrise în acelaşi nivel educaţional.

Cursurile învăţământului superior au fost frecventate în anul 2016-2017 de 27.500 de studenţi care au obţinut diploma de bacalaureat în altă ţară. Ponderea lor a reprezentat 5,2% din numărul total al studenţilor/cursanţilor/doctoranzilor înscrişi în
învăţământul superior. Din aceştia, 25.300 au fost înscrişi în instituţii de învăţământ superior publice. Cea mai mare pondere a studenţilor străini faţă de totalul studenţilor o reprezintă studenţii din învăţământul universitar de licenţă (5,8%).

Majoritatea studenţilor înscrişi în anul 2016-2017 în învăţământul universitar de licenţă a fost formată din români (95,7%). Distribuţia pe etnii arată că 3,7% au fost maghiari, 0,3% au fost rromi şi în proporţie egală germani, turci şi sârbi (fiecare cu câte 0,1%).

Din numărul total al studenţilor/cursanţilor/doctoranzilor înscrişi în toate nivelurile de învăţământ superior 92,1% frecventează cursurile învăţământului de zi.

În învăţământul superior din sectorul public, cea mai mare pondere au deţinut-o studenţii/cursanţii/doctoranzii înscrişi la învăţământul de zi (93,2%), în timp ce în unităţile de învăţământ din sectorul privat ponderea acestora a fost mai scăzută (84,3%).
În învăţământul superior de licenţă, la toate grupele de specializări, ponderea studentelor a fost majoritară, cu excepţia grupelor de specializări din domeniul agricol (39,8% la agricultură, silvicultură, piscicultură şi ştiinţe veterinare), servicii (31,4%) şi tehnic (30,3% la inginerie, prelucrare şi construcţii, 29,3% la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor).

Afacerile, administraţia şi dreptul au atras cel mai mare număr de cursanţi din învăţământul universitar de master, cursuri şi studii postuniversitare (27,2%), precum şi de licenţă (23,7%).

Grupa de specializare inginerie, prelucrare şi construcţii a fost preferată de doctoranzi şi postdoctoranzi în proporţie de 25,7%. Aceeaşi preferinţă s-a înregistrat şi în nivelul ISCED 7, unde 22,4% din totalul masteranzilor şi cursanţilor la studii postuniversitare au frecventat cursurile acestei grupe de specializări. O altă grupă de specializări atractivă pentru cursanţii din învăţământului universitar de doctorat şi programe postdoctorale a fost arte şi ştiinţe umaniste (14,9%).

Studenţii/cursanţii/doctoranzii cuprinşi în învăţământul superior în toate nivelurile (ISCED 6, 7 şi 8) s-au concentrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,4%) urmată de regiunea Nord-Vest (17,2%). Cei mai puţini studenţi/cursanţi/doctoranzi s-au regăsit în regiunea Sud-Muntenia (4,2%).

Din cei 83.000 studenţi ai instituţiilor de învăţământul universitar de licenţă prezentaţi la sesiunea examenului de licenţă în anul 2016-2017, 96,4% au obţinut diploma de licenţă, în scădere cu 0,4 puncte procentuale comparativ cu anul universitar anterior.

Ponderea absolvenţilor cu diplomă de licenţă din sectorul public în totalul celor prezentaţi la examen a fost de 96,7%, cu 1,6 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în instituţiile de învăţământ private. În anul universitar 2016-2017, 39.300 absolvenţi au promovat examenul de disertaţie şi au obţinut certificatul de absolvire, iar 1.900 absolvenţi au obţinut titlul de doctor în urma susţinerii tezei de doctorat.

Absolvenţii cu diplomă din învăţământul universitar de licenţă au deţinut ponderi ridicate la grupele de specializări: afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (18,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (14,3%).

Numărul studenţilor care au absolvit cu diplomă cursurile învăţământului universitar de licenţă din sectorul public a fost de 67.000, din care 58,4% erau de sex feminin.

În învăţământul universitar de licenţă din sectorul privat s-au înregistrat 13.000 absolvenţi cu diplomă, în scădere cu 9%, comparativ cu anul universitar precedent.

În învăţământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare (ISCED 7) şi învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale (ISCED 8) numărul absolvenţilor cu diplomă a fost de 41.200.

Ca şi în învăţământul universitar de licenţă, ponderea absolventelor în totalul fiecărui nivel a fost majoritară 61,5% pentru învăţământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare, respectiv 54,4% pentru învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale.

În învăţământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare cei mai mulţi dintre absolvenţii cu diplomă au fost din grupa de specializări afaceri, administraţie şi drept (30,2%). În învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale cei mai mulţi dintre absolvenţii cu diplomă au fost din grupa de specializări arte şi ştiinţe umaniste (18,9%).

Grupa de specializări inginerie, prelucrare şi construcţii a fost absolvită cu diplomă de cursanţii din învăţământul universitar de master, studii şi cursuri postuniversitare de 18,4% din numărul total al absolvenţilor acestui nivel. Grupa de specializări sănătate şi asistenţă socială a prezentat un interes mai ridicat în rândul absolvenţilor cu titlul de doctor (18,8%) din învăţământul universitar de doctorat şi programe postdoctorale.

În anul universitar 2016-2017, în învăţământul superior şi-au desfăşurat activitatea 26.600 cadre didactice, cu 1,2% mai puţin comparativ cu anul precedent. Spre deosebire de celelalte niveluri educaţionale, învăţământul superior este caracterizat printr-o
egalitate a distribuţiei personalului didactic pe sexe.

În anul universitar 2016-2017, aproape o treime (32,9%) din totalul personalului angajat îşi desfăşura activitatea didactică în regiunea Bucureşti-Ilfov. Ponderi importante ale personalului didactic se regăsesc şi în regiunile Nord-Vest (18,8%), Nord-Est (12,6%) şi Vest (12,1%).

Cele mai multe cadre didactice universitare din învăţământul superior particular şi-au desfăşurat activitatea în Bucureşti (1.500 persoane), reprezentând 52,8% din totalul personalului didactic din învăţământul superior privat.

Anul universitar 2016-2017 a avut în învăţământul superior din România o reţea formată din 97 instituţii care cuprindeau 560 facultăţi. În sectorul public funcţionau 56 instituţii de învăţământ superior cu 405 facultăţi, iar în sectorul privat 41 instituţii de învăţământ superior cu 155 de facultăţi.

În profil teritorial, cele mai multe instituţii de învăţământ superior public îşi au sediul în marile oraşe-centre universitare, astfel: 17 universităţi (93 facultăţi) în regiunea Bucureşti-Ilfov, 8 universităţi (52 facultăţi) în regiunea Centru, 7 universităţi sunt în trei regiuni cu un număr de facultăţi diferit: 70 facultăţi în regiunea Nord-Vest, 55 facultăţi în regiunea Nord-Est şi 45 de
facultăţi în regiunea Vest, iar 4 universităţi (36 facultăţi) îşi au sediul în regiunea Sud-Est. AGERPRES