Simptomele depresiei pot fi complexe și variază foarte mult de la om la om.
În cazul depresiei, simptomele persistă timp de câteva săptămâni sau luni și interferă cu activitatea zilnică obișnuită.
Să fii supărat sau trist nu este același lucru cu depresia. Tristeţea și supărarea sunt termeni folosiți adesea pentru a descrie modul în care ne simțim după o săptămână proastă la serviciu sau când trecem printr-o despărţire sau o pierdere. În schimb, tulburarea depresivă majoră – un tip de depresie – este mult mai complexă. Există simptome specifice care arată dacă suntem trişti doar sau e vorba de depresie.
Simptomele psihologice ale depresiei:
• starea de spirit negativă și tristețe persistentă;
• senzație de lipsă de speranță și neajutorare;
• stimă de sine scăzută;
• vinovăție;
• iritabilitate și intoleranță socială;
• lipsă de motivație și interes;
• dificultate de a lua decizii;
• anxietate și stări de îngrijorare;
• gânduri suicidare și dorința de auto-vătămare.
Simptomele fizice ale depresiei:
• lipsa dorinței de mișcare și a de vorbi cu cei din jur;
• afectarea apetitului;
• constipație;
• dureri inexplicabile;
• lipsă de energie sau lipsă de interes pentru sex (pierderea libidoului);
• modificări ale ciclului menstrual;
• tulburări de somn (de exemplu, este greu să adormi noaptea sau să te trezești foarte devreme dimineața).
Simptomele sociale ale depresiei:
• lipsa productivității;
• lipsa interesului de a participa la activități sociale și evitarea contactului cu prietenii;
• neglijarea hobby-urilor și a intereselor personale;
• afectarea vieții de famili.
Depresia poate să apară treptat, astfel încât poate fi dificil de observat anumite semne distinctive. Mulți oameni continuă să încerce să facă față simptomelor fără să conștientizeze că e vorba de depresie.
O viziune fără speranță sau neajutorare este cel mai frecvent simptom al depresiei. Aici intră şi lipsa de valoare, ura de sine sau vina pe care ne-o atribuim, frecvente gânduri ca „Totul e vina mea” sau „Încotro mă îndrept?”.
Apare o pierdere a interesului sau retragerea de la activitățile pe care înainte le făceai cu drag – sport, hobby-uri sau ieșiri cu prietenii – încă un semn al unei depresii majore. Aici intră și lipsa interesului pentru sex, pierderea libidoului, scăderea dorinței sexuale și chiar impotență și frigiditate.
Un motiv pentru care apare lipsa interesului este în relație și cu oboseala intensă resimțită. Depresia vine de multe ori cu o lipsă de energie și un sentiment copleșitor de oboseală, și ar putea duce la somn excesiv. Pe de altă parte, poate da insomnii, afectează calitatea somnului și provoacă anxietate.
În timp ce depresia nu s-a dovedit că provoacă anxietate, cele două probleme apare, adesea, împreună. Simptomele de anxietate pot include:
• nervozitate, agitație sau senzație de tensiune;
• sentiment de pericol, panică sau teamă;
• ritm cardiac rapid;
• respirația rapidă;
• transpirație intensă sau grea;
• tremur sau spasme musculare;
• probleme de concentrare sau ruminație.
Într-o secundă ești fericit, și în secunda 2 începi să plângi și ești furios. Schimbările bruște de dispoziție sunt un semn de afectare emoțională și pot indica depresie.
Depresia este uneori legată de sinucidere. Din păcate, multe persoane cu depresie nu găsesc o soluție și o salvare la problema lor și încearcă să își facă rău lor sau încearcă să rănească alte persoane.
Tipuri de depresie în funcție de gravitate:
• depresia moderată are un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi;
• depresia severă face aproape imposibilă desfășurarea activităților de zi cu zi – unele persoane cu depresie severă pot avea simptome psihotice.
Doliul și depresia
Este greu de distins uneori diferenţa între doliu și depresie. Multe caracteristici sunt similare celor două, dar există diferențe clare în același timp între ele.
Suferinţa asociată cu doliul este un răspuns complet natural după o pierdere, în timp ce depresia este o boală. Oamenii care sunt îndurerați trăiesc sentimentele de pierdere și tristețe, dar după o perioadă reînvață să se bucure de lucruri și privesc spre viitor cu optimism. În schimb, persoanele care sunt deprimate au un sentiment constant de tristețe, nu se bucură de nimic și le este greu să fie pozitivi cu privire la viitor.
Alte tipuri de depresie
Există diferite tipuri de depresie și unele boli în care depresia poate fi unul dintre simptome.
Acestea includ:
• Depresia post-natală – femeile dezvoltă uneori depresie după ce au un copil. Depresia postnatală este tratată în mod similar cu alte forme de depresie, cu psihoterapie și medicamente antidepresive.
• Tulburarea bipolară este, de asemenea, cunoscută sub numele de „depresie maniacală”. Simptomele depresiei sunt similare cu depresia clinică, dar crizele de manie din aceasta pot include comportamente nocive, cum ar fi dependența de jocuri de noroc, comportamente periculoase etc.
• Tulburare afectivă sezonieră (SAD), cunoscut sub numele de „depresia de primăvară sau de toamnă”, este un tip de depresie care are un model sezonier, de obicei apare în sezonul rece.
Depresia afectează milioane de oameni, dar există diferite tratamnte disponibile, de la modificările stilului de viață la medicamente. Indiferent de tipul tratamentului pe care îl alegeți, solicitarea ajutorului de specialitate este primul pas pentru restabilirea cursului normal al vieţii.
Simptomele depresiei la copii și adolescenți
Simptomele și simptomele comune ale depresiei la copii și adolescenți sunt similare cu cele ale adulților, însă pot exista diferențe.
• La copiii mai mici, simptomele depresiei pot include tristețe, iritabilitate, agitație, îngrijorare, refuzul de a merge la școală sau excesul de greutate corporală.
• La adolescenți, simptomele pot include tristețe, iritabilitate, neglijență, senzație de lipsă de valoare, furie, performanțe slabe la școală sau absenteim, sentimentul că sunt neînțeleși, sensibilitatea extremă, consumul de droguri sau alcool, excesul alimentar, somnul prelungit, afectarea interacțiunii sociale.
Anii adolescenței sunt o perioadă extrem de stresantă, cu multe schimbări care se petrec în jurul lor și în viața lor, astfel încât nu este neobișnuit ca adolescenții să se simtă agitați sau cu schimbări bruște de dispoziție. De asemenea, adolescenții tind să reacționeze exagerat atunci când lucrurile merg prost în viața lor, simțindu-se ca și cum nu li se va face niciodată dreptate sau nu se vor îmbunătăți lucrurile în viața lor, simt că doar ei sunt în acea situație și este cel mai rău lucru care li se putea întâmpla vreodată. Depresia la adolescenți poate fi adesea dificil de diagnosticat, deoarece adolescenții par a fi mereu cu schimbări de dispoziție și este văzut ca un lucru normal.
Simptomele depresiei la adulții în vârstă
Depresia nu este o parte normală a înaintării în vârstă și nu ar trebui să fie trecută cu vederea. Din păcate, depresia este adesea nediagnosticată și netratată la adulții mai în vârstă și aceștia se pot simți reticenți în a solicita ajutor.
Simptomele depresiei pot fi diferite sau mai puțin evidente la adulții în vârstă, cum ar fi:
• afectarea memoriei sau schimbări de personalitate;
• dureri fizice fără o cauză anume;
• oboseala, reducerea apetitului, probleme de somn sau pierderea interesului pentru sex – nu sunt cauzate de o afecțiune medicală sau de medicație;
• dorința de a se izola, evitarea socializării și a activităților;
• gânduri suicidare.
Factori de risc pentru depresie
•Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi stima de sine scăzută și faptul că o persoană este prea dependentă, autocritică sau pesimistă.
• Evenimente traumatice sau stresante, cum ar fi abuzul fizic sau sexual, moartea sau pierderea cuiva drag, o relație dificilă sau probleme financiare.
• Istoric în familie de depresie, tulburare bipolară, alcoolism sau sinucidere.
• Alte orientări sexuale – homosexualitate, bisexualitate etc.
• Istoric personal de tulburări mentale, cum ar fi anxietate, tulburări alimentare, tulburare de stres post-traumatic.
• Abuzul de alcool și consumul de droguri.
• Afecțiuni cronice, cum ar fi cancer, diabet etc.
Sursa: www.postamedicala.ro