POEMELE DE SÂMBĂTĂ

POEMELE DE SÂMBĂTĂ

 

A doua zi

 

Când mi-ai spus că sunt orb

încă nu orbisem

 

Vedeam cum înlăuntrul meu

lumina era în exces

și poate de aceea țineam ochii strânși

ca un pumn încleștat

să nu pierd grăuntele de aur

 

Mult mai târziu

orbisem

iar tu nu mă vedeai

de parcă orbirea mea

trecea prin tine

însușindu-mă:

 

asemenea unui tren

ce trece prin noapte

numindu-se trenul de noapte

asemenea unui glonte

ce trece prin tâmpla mea

numindu-mă

căzut pentru patrie

asemenea răsăritului

ascuns sub pleoapele tale

numindu-te

a doua zi.

 

Camera ascunsă

 

Mă grăbesc să ies din casă

înainte ca pereții

să se adune spre centru

mimând o îmbrățișare

cu mine la mijloc…

 

În astfel de situații

simți cum te sufoci

simți cum camera încearcă

să pătrundă în tine, să fii tu camera

și ea trupul care îl cuprinde…

 

Aceeași senzație o aveam

în mijlocul străzii

unde toate clădirile alergau înspre mine

însușindu-mi-le

ca și cum aș simți bucuria

îmbrățișării până la extaz!

Te-am găsit pe banca Parcului Municipal

arătându-ți sânii trecătorilor

pe care-i stropeai cu lapte matern

 

Aș fi vrut să te opresc

dar mi-am dat seama imediat

că viața mea de aici înainte

este o cameră ascunsă.

 

ADI CRISTI