POEMUL DE VINERI

 

SUNTEM ATÂT CÂT SĂ NU FIM PĂSTRAȚI

 

 

Bărbăția este o stare de infatuare

O stare fără de care nimeni nu mai bate toba

să se audă peste țări și mări

cât trebuie să ții pe foc ciorba

Să fie gata dintr-o fiertură

să nu ți se răcească până ce o duci la gură…

 

Bărbăția face legea

și legea stă îmbățoșată în materna limbă

prin gura căreia lozincile se plimbă

și ochi se holbează și se schimbă

din verde în albastru, din negru în căprui

lăsând să se-nțeleagă

că pofta nu ajunge-n cui

 

Ea vine să ne râdă-n nas

să ne arate degetul de lângă inelar

servindu-ne de-a gata următorul pas

 

Suntem bărbați și cruzi, supuși durerii

păstrați în forme fără fond

cum aerul se-mprăștie în spațiu

ne facem toți ultimul rond

Suntem atât cât să nu fim păstrați

în ținerea de minte

să fim o carte de nisip când răsfoită

își pierde scrisele cuvinte…

 

ADI CRISTI