Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a afirmat că Guvernul a acceptat în cadrul ECOFIN adoptarea bugetului UE pe 2019 fără sumele necesare la care România are dreptul pentru plata despăgubirilor pentru cetăţenii români care au fost afectaţi de efectele pestei porcine. Orban a afirmat că acest lucru reprezintă o „gafă monumentală”, pe care liberalii se vor lupta să o corecteze în Parlamentul European.
„Am aflat astăzi cu stupoare de un gest de neînţeles al Guvernului României care, la reuniunea ECOFIN, Consiliul Uniunii Europene pe finanţe, a acceptat adoptarea formei bugetului Uniunii Europene pe 2019 fără sumele necesare la care România are dreptul pentru plata despăgubirilor pentru cetăţenii români care au fost afectaţi de efectele pestei porcine. Este ceva absolut incredibil ca România, care are dreptul conform legislaţiei europene la a obţine finanţări pentru despăgubiri din bugetul UE, prin Guvernul Dăncilă, să nu solicite aplicarea acestor prevederi care conferă drepturi cetăţenilor români”, a declarat Ludovic Orban, joi, la finalul BPN al PNL.
El a adăugat că grupul parlamentar al PNL din Parlamentul European a formulat un amendament, prin intermediul europarlamentarului Siegfried Mureşan, prin care solicită alocarea a 110 milioane de euro către România.
„100 de milioane de euro din FEGA, Fondul de garantare pentru agricultură şi 10 milioane de euro din Fondul de intervenţii pentru a avea resursele necesare ca să putem plăti despăgubirile către cetăţenii români care au fost afectaţi de efectele pestei porcine. Grupul parlamentar al PNL se va bate în Parlamentul European, în cadrul mecanismului de codecizie, să obţină susţinerea din partea Parlamentului European pentru adoptarea acestui amendament la bugetul UE pe 2019, astfel încât să reuşim să compensăm gafa monumentală făcută de acest Guvern care şi-a dat acordul pentru un buget al UE pe 2019 care nu conţine sumele necesare pentru plata acestor despăgubiri”, a spus Orban.
Preşedintele PNL a adăugat că îi este din ce în ce mai clar că actualul Guvern „nu are capacitatea să facă faţă exigenţelor gestionării misiunii extraordinar de importante pe care o are România, începând cu 1 ianuarie, şi anume deţinerea Preşedinţiei Consiliului UE pe o perioadă de şase luni”. AGERPRES