TUIASI găzduiește o importantă expoziție despre rolul presei acum 100 de ani, în perioada 1914-1919

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași găzduiește în Sala Pașilor Pierduți, în perioada 22 octombrie – 26 noiembrie 2018, expoziția  „Marea Unire prin ochii presei de la 1918”. Joi, 1 noiembrie 2018, a avut loc vernisajul acestei expoziții în Sala Pașilor Pierduți, în fața profesorilor și studenților de la TUIASI, fiind prezenți reprezentanți ai Inspectoratului Școlar Județean, ai Asociației Comunicare Socială, organizatorii expoziției, prof. univ. dr. Daniel Șandru, de la Departamentul Centenar al Primăriei Iași, prof. univ. dr. Liviu Brătescu, istoric, cel care a conceput și respectiva expoziție.

 

TUIASI a fost reprezentată de prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul instituției de învățământ superior, care a vorbit în discursul său despre dificultățile pe care le-a avut Iași în urmă cu 100 de ani, când a fost capitală de război și, mai apoi, capitală a unității naționale.

 

 

„Și dacă până acum s-a tot vorbit despre rolul acestui oraș greu încercat în protejarea continuității statului român, și nu doresc să reiau detaliile despre numărul de refugiați, despre eforturile supraomenești pentru cazare, hrană, menținerea unei stări măcar precare de igienă și sănătate, trebuie să nu uităm că tot în Iașul anului 1918 a apărut germenele concretizării Marii Uniri, care a întregit o Românie ciuntită de secole și de război. De aici a devenit posibilă Unirea. Un fapt pe care îl veți observa evidențiat clar în presa acelor ani, expusă pe aceste panouri. Dar, toate trec, toate se uită… Se pare că și rolul providențial al Iașului în acele vremi. Și au demonstrat aceasta toți anii de atunci și până astăzi”, a spus prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval.

 

Expoziția este alcătuită din 12 panouri mari cu decupaje din ziarele vremii ce prezintă cele mai importante teme de la momentul respectiv: de la începutul războiului din 1914, până la recunoașterea internațională, începută prin Conferința de la Paris din 1919. Presa de la momentul respectiv era presărată atât cu momente de patriotism exagerbat, cât și cu militantism de partid, existând însă și anumite oaze de echidistanță. Liviu Brătescu a explicat faptul că presa a reușit în acea perioadă să țină spiritul românesc unitar, când lucrurile păreau a fi pierdute.

 

 

„Presa reușește într-o măsură destul de mare să transmită o stare de spirit. Există un accent pus pe manipulare,dar nu în sensul în care o găsim astăzi. Presa a ținut trează populația în spiritul întregii țări și a transmis informații despre front, dar și din spatele acestuia, pentru că marele drame din război s-au întâmplat în spatele frontului. Sper că expoziția va scoate în evidență pătrunderea într-un spirit al epocii, fiindcă doar așa vom putea înțelege ce anume s-a întâmplat atunci și cum anume s-au înfăptuit lucrurile”, a declarat prof. univ. dr. Liviu Brătescu.

 

Numele și tematicele celor 12 panouri sunt: „România – situația internațională și aspirații naționale”, „România se alătură Antantei”, „Mari speranțe, mari eșecuri – Înfrângerile Armatei Române”, „Iași – Capitala renașterii Naționale”, „Bătăliile Armatei Române – Mărăști, Mărășești, Oituz. Eroi știuți și neștiuți”, „Armata Română și generalii ei”, „Basarabia s-a unit cu țara mamă”, „Unirea Bucovinei cu România”, „Întoarcerea Familiei Regale în capitală, Bucureștiul eliberat”, „Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. «Noi vrem să ne unim cu țara»”, „Înfăptuitorii Unirii”, „Recunoașterea internațională a Unirii”.

 

 

„Pentru cei care cred că istoria este o poveste ce trebuie transmisă din generație în generație, în care eroii principali sunt liderii politici ai națiunii și care, prin faptele lor, au devenit parte a panteonului național românesc, 1 Decembrie 1918 reprezintă cu siguranță episodul ce reușește să construiască cel mai bine legătura dintre trecut și viitor. Prezentul demers reprezintă o încercare de recuperare a memoriei colective a Marii Uniri și a generației care a realizat acest deziderat al românilor, înțelegându-și rolul și misiunea la care au fost chemați în devenirea statului român”, a declarat Ion Ștefanovici, inițiatorul proiectului.

 

Expoziția poate fi vizitată gratuit în Sala Pașilor Pierduți.