24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Lupta împotriva rezistenţei la antibiotice în Franţa va beneficia de investiţii de 40 de milioane de euro, a anunţat miercuri ministrul pentru Învăţământ superior şi cercetare, Frédérique Vidal, cu ocazia unui colocviu interministerial pe tema antibiorezistenţei, potrivit AFP.
Programul va fi coordonat de Inserm şi constă în „înţelegerea mecanismelor de apariţie şi de difuzare a rezistenţei la antibiotice şi descoperirea unor noi ţinte terapeutice”.
În paralel, ministrul Sănătăţii lansează o campanie în scopul avertizării populaţiei cu privire la consumul în exces de antibiotice, Franţa fiind pe locul al şaselea pe lista ţărilor europene afectate de problema rezistenţei la antibiotice, cu 125.000 de infecţii şi 5.500 de decese, în urma Italiei, Greciei, României, Portugaliei şi Ciprului.
Potrivit unui studiu apărut la începutul lunii în revista The Lancet Infectious Diseases, numărul de decese provocate de bacteriile rezistente la antibiotice în 2015 în Uniunea Europeană este de 33.000.
Bacteriile rezistente la antibiotice nu pun în pericol doar vieţile, ci apasă şi asupra sistemului de sănătate: acestea ar putea duce, potrivit unui raport publicat la 7 noiembrie, la cheltuieli anuale de până la 3,5 miliarde de dolari până în 2050 în fiecare ţară din OCDE, mai mult decât în cazul gripei, SIDA şi tuberculozei.
În Franţa, prima mare campanie de luptă împotriva consumului de antibiotice în exces a avut loc în 2002, sub sloganul ”Antibioticele. Nu imediat.”
Franţa îşi propune ca obiectiv o scădere de 25% a consumului de antibiotice până în 2020.
Cu ocazia colocviului, a fost prezentat un logo cu textul ”sunt preţioase, să le utilizăm mai bine”, care va fi difuzat pe reţelele de socializare şi aplicat pe toate documentele oficiale. Logo-ul nu este însoţit de nicio campanie în rândul publicului larg, nici de publicitate în media audio-vizuală, a precizat ministerul.
Progresele iniţiale de la începutul anilor 2000 au marcat indiscutabil domeniul sănătăţii umane. În zece ani, consumul global de antibiotice în medicina practicată la oraşe a crescut de la 28,6 doze la 1.000 de locuitori în 2007, la 29,2 doze/ 1.000 în 2017. Un procent de 93% dintre antibiotice sunt prescrise în cabinetele din zonele urbane, iar 7% în instituţii sanitare (unde consumul este stabil).
În schimb, în domeniul sănătăţii animale, au fost făcute progrese importante. Raportul între consumul din medicina umană şi cea animală este inversat: în 2017, s-au vândut 759 de tone de antibiotice în domeniul sănătăţii umane, comparativ cu 499 de tone în domeniul veterinar.
În perioada 2007-2017, expunerea globală a animalelor la antibiotice s-a diminuat cu 48%, potrivit sintezei anuale publicate miercuri de Santé publique France. AGERPRES
