„Dacă vreţi să fac speculaţii asupra a ceea ce s-ar întâmpla în Irlanda în scenariul unui Brexit fără acord, cred că este destul de evident că vom avea o frontieră solidă, iar angajamentele asumate prin Acordul din Vinerea Mare şi toate lucrurile pe care le-am făcut de ani de zile prin instrumente şi programe vor trebui în mod inevitabil să fie adaptate. Sigur că noi vrem pace, sigur că susţinem Acordul din Vinerea Mare, dar acestea sunt efectele scenariului Brexitului fără acord”, a declarat marţi un purtător de cuvânt al lui Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, conform cotidianului The Guardian.

Vicepremierul Irlandei, Simon Coveney, a semnalat săptămâna trecută, într-o discuţie privată, că nu ar trebui să se vehiculeze efectele pe care un Brexit fără acord le-ar avea asupra frontierei, de teama represaliilor.

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană riscă să afecteze modul de implementare a Acordului din Vinerea Mare (semnat în 1998), care a permis încheierea conflictului nord-irlandez.

În ultimii ani, numeroşi politicieni britanici au cerut organizarea unui nou referendum privind apartenenţa la UE. Referendumul care a decis Brexit a generat o profundă criză internă în Marea Britanie, în contextul în care Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor au semnalat că vor rămânerea în UE, avertizând chiar cu independenţa. Foştii premieri Tony Blair şi John Major au atras atenţia că eventuala ieşire din UE va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia. „Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Votul în favoarea ieşirii din UE pune în pericol viitorul Irlandei de Nord”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Uniunea Europeană ar putea refuza o eventuală cerere a Marii Britanii de prelungire a negocierilor în virtutea Articolului 50 al Tratatului comunitar, afirmă Stephen Barclay, ministrul britanic pentru Brexit.

În contextul crizei politice de la Londra, Stephen Barclay a declarat pentru BBC Radio 4 că prelungirea negocierilor pe tema Brexit ar putea fi necesară din raţiuni „practice”.

„Dar, din punctul de vedere al UE, ei au spus foarte clar că nu vor o prelungire fără scop, iar astfel revenim la problema a ceea ce vor deputaţii britanici şi ce nu acceptă”, a precizat Barclay.

Ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a avertizat luni Marea Britanie să nu profite de răbdarea Uniunii Europene în privinţa procedurii Brexit, cerând urgent clarificări din partea Londrei pentru depăşirea impasului. „Înţelegere, răbdare şi disponibilitate de a aştepta până când va fi clarificată poziţia Marii Britanii au cea mai mare importanţă pentru a evita ce este mai rău. Dar aceste lucruri nu trebuie folosite greşit de dragul politicilor de partid. Cei mai mulţi oameni vor excluderea scenariului unui Brexit dur – în interesul Marii Britanii şi al altora”, a declarat, prin Twitter, Peter Altmaier, ministrul german al Economiei şi Energiei şi un apropiat al cancelarului Angela Merkel.

Camera Comunelor a respins, săptămâna trecută, proiectul de Acord Brexit negociat de Guvernul Theresa May cu liderii Uniunii Europene, amplicând criza politică. În acest context, se conturează următoarele posibilităţi: renegocierea acordului actual, producerea Brexit fără niciun acord privind viitoarea relaţie bilaterală, convocarea alegerilor parlamentare anticipate în Marea Britanie, organizarea unui nou referendum privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană sau renunţarea la Brexit.

Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, a exprimat „profundul regret” că deputaţii britanici au respins un acord negociat timp de doi ani „în funcţie de liniile roşii trasate de Guvernul de la Londra”. „Acum depinde de autorităţile britanice să analizeze rezultatul votului, iar Guvernul britanic trebuie să ne spună cum se vor derula lucrurile în sensul retragerii ordonate a Marii Britanii din UE pe 29 martie”, a afirmat Barnier. Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a exprimat „regret” că Acordul Brexit a fost respins de Camera Comunelor şi a cerut Marii Britanii să clarifice urgent intenţiile privind procedura Brexit, în timp ce Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a sugerat anularea ieşirii din UE.

Înaintea votului din Camera Comunelor, surse citate de cotidianul The Guardian declarau că Uniunea Europeană pregăteşte posibilitatea amânării până în iulie a termenului ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar.

Theresa May vrea renegocierea situaţiei frontierei nord-irlandeze. Acordul pe tema Brexit prevede un statut special pentru provincia britanică Irlanda de Nord, în scopul evitării introducerii controalelor la frontiera cu Irlanda, stat membru al Uniunii Europene. Prevederea este contestată de numeroşi parlamentari britanici. Garanţiile acordate Irlandei de Nord riscă să blocheze Marea Britanie în „serii de negocieri repetate” în următorii ani, se arată în raportul guvernamental de evaluare juridică.

Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Premierul Theresa May a exprimat regret că unii membri ai Cabinetului de la Londra au demisionat, însă a subliniat că este determinată să obţină aprobarea acordului.

Deşi principalii liderii politici britanici, în frunte cu premierul Theresa May, susţin că trebuie să respecte voinţa exprimată clar de electorat în privinţa ieşirii din Uniunea Europeană, rezultatul referendumului din 2016 a fost strâns, 51,9% (17,4 milioane de alegători) votând în favoarea Brexit, iar 48,1% (16,1 milioane) pentru rămânerea în UE.