UE: Reforma drepturilor de autor a trecut de o etapă decisivă

Controversata reformă a drepturilor de autor în Uniunea Europeană, extrem de aşteptată de editorii de presă şi de creatori dar respinsă de giganţii internetului, a depăşit miercuri seară o etapă decisivă, relatează AFP.

După trei zile de discuţii, reprezentanţii Comisiei Europene, ai Consiliului şi ai Parlamentului European au găsit în cele din urmă o înţelegere asupra unei versiuni comune a reformei Directivei Copyright.

“A fost obţinut un acord asupra drepturilor de autor”, a anunţat, într-o postare pe Twitter, vicepreşedintele CE Andrus Ansip, responsabil de acest dosar.

“Europenii vor avea în sfârşit reguli moderne asupra drepturilor de autor, adaptate epocii digitale şi cu beneficii reale pentru toată lumea: drepturi garantate pentru utilizatori, o remunerare justă pentru creatori şi o claritate mai mare a regulilor pentru platforme”, a mai spus el.

Într-un comunicat al preşedinţiei române a Consiliului UE, ministrul român al culturii şi identităţii naţionale, Daniel Breaz, a declarat că acordul “este un semn al hotărârii noastre de a institui o piaţă unică digitală funcţională, care încurajează dezvoltarea de noi întreprinderi bazate pe conţinut, în interesul tuturor cetăţenilor europeni”.

“Prin urmare, vom valorifica oportunităţile oferite de mediul digital, atât pentru creatori, ale căror drepturi ar trebui să fie pe deplin respectate, cât şi pentru cetăţenii europeni, care ar trebui să profite de beneficiile aduse de piaţa unică digitală”, a mai transmis el, citat în comunicatul postat miercuri seară pe site-ul preşedinţiei Consiliului UE.

Ministrul francez al culturii, Franck Riester, a salutat la rândul său într-o postare pe Twitter acest “acord obţinut asupra Directivei drepturilor de autor!”. “Este demonstraţia că Europa este mândră de creatorii săi şi că ştie să îi protejeze, în beneficiul tuturor cetăţenilor”, a adăugat el, potrivit AFP.

Însă organizaţia CCIA, care reprezintă lobbyul industriei digitale, a precizat că acordul “va submina inovaţia pe internet şi drepturile online”.

Conform noilor reguli, scrie şi Reuters, Google şi alte platforme online vor trebui să semneze acorduri de licenţă cu deţinătorii de drepturi precum muzicieni, performeri, autori, editori de ştiri şi jurnalişti pentru a le putea folosi munca online.

Platforme precum YouTube, care aparţine Google, şi Instagram, care aparţine Facebook, şi alte platforme de sharing vor fi nevoite să instaleze filtre pentru a-i împiedica pe utilizatori să încarce materiale protejate de drepturi de autor.

Google, care face lobby intens împotriva ambelor prevederi şi a sugerat că ar putea chiar retrage Google News din Europa, a transmis că va analiza reforma înainte de a decide următoarele măsuri, adaugă Reuters.

Totuşi, nu este încă sfârşitul acestui dosar, continuă AFP. Acordul provizoriu găsit miercuri mai trebuie acum adoptat, pe de o parte, de Consiliul European şi, pe de altă parte, de plenul PE, înaintea alegerilor europene din mai.

Eurodeputatul creştin-democrat german Axel Voss, raportor pentru această directivă şi apărător fervent al reformei, a precizat că votul în plen va avea loc fără îndoială “în aprilie sau în ultima săptămână din martie”.

“Sunt optimist că vom obţine o majoritate în Parlament, însă acest lucru va presupune o muncă dură (…) Nu se ştie niciodată în politică”, le-a declarat el jurnaliştilor la ieşirea din sala de reuniune.

Obiectivul reformei, discutată dur de la prezentarea sa în septembrie 2016 de către executivul european, este de a moderniza drepturile de autor în epoca digitală.

Însă ea a dat naştere unei dispute uriaşe, prin interpunerea lobbyiştilor, între mass-media şi creatori, pe de o parte, care vor să fie mai bine remuneraţi, şi, de cealaltă parte, giganţii internetului, care îşi apără modelul de afaceri şi cărora li s-au alăturat, în mod neaşteptat, militanţii libertăţii internetului.

Două articole (numerele 11 şi 13) s-au aflat în centrul dezbaterii.

Primul prevede crearea unor ‘drepturi conexe’ la drepturile de autor pentru editorii de presă. El ar trebui să le permită mass-media să fie remunerate atunci când este redistribuită online producţia lor de către agregatori de informaţii ca Google News sau de către reţele de socializare ca Facebook.

Conform acordului convenit miercuri între colegislatori, durata de protecţie a articolelor va fi de doi ani, au spus negociatorii.

Simpla distribuire între internauţi a link-urilor spre articole, precum şi a ‘cuvintelor izolate’ pentru a le descrie, nu va fi supusă niciunei constrângeri de drepturi de autor.

La fel şi în cazul unor “extrase foarte scurte”, care apar pe motoarele de căutare, pe agregatorii de informaţii sau pe reţelele de socializare.

“Am fost nevoiţi să găsim un compromis, nu este chiar ce mi-am dorit, deoarece această excepţie de ‘extrase foarte scurte’ este puţin periculoasă”, a recunoscut Axel Voss în faţa jurnaliştilor.

Al doilea articol, numărul 13, de asemenea foarte disputat, prevede stimularea platformelor, ca YouTube, să îi retribuie mai bine pe creatorii de conţinut.

Sunt exceptate de la obligaţia de a filtra conţinutul companiile care îndeplinesc trei criterii simultan: au mai puţin de trei ani de existenţă, o cifră de afaceri de mai puţin de 10 milioane de euro şi un nivel de audienţă mai mic de cinci milioane de vizitatori unici pe lună.

După cele trei praguri, companiile trebuie să împiedice reapariţia de materiale suprimate şi să filtreze difuzarea online în funcţie de liste furnizate de deţinătorii de drepturi de autor.

Rămâne de văzut cum vor reacţiona platformele la această reformă, dacă ea va trece de ultimele etape din Parlament şi din Consiliu. Criticii drepturilor conexe au subliniat deja că cele două ţări care au încercat să impună un astfel de drept conex, Spania şi Germania, au eşuat.

Organizaţii nonprofit precum enciclopedii online ca Wikipedia şi platforme ‘open source’ de software ca GitHub vor putea să folosească în continuare date potenţial valoroase pentru cercetare şi în scopuri educaţionale fără a fi supuse regulilor privind drepturile de autor.AGERPRES