Laura Codruţa Kovesi a fost citată, pe 7 martie, la Secţia de investigare a magistraţilor, pentru a fi audiată în dosarul în care fosta şefă a DNA este acuzată de abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă, au declarat joi, pentru AGERPRES, surse judiciare.
Kovesi a mai fost chemată pe 15 februarie în acest dosar, însă ea nu a fost audiată atunci, deoarece a cerut revocarea procurorului de caz, Adina Florea, dar şi a şefului Secţiei, Gheorghe Stan, motivul fiind „afectarea imparţialităţii”.
Cererea de recuzare a Adinei Florea a fost respinsă în aceeaşi zi de Gheorghe Stan, după care procurorul general Augustin Lazăr a respins şi recuzarea lui Gheorghe Stan.
Dosarul în care este acuzată Laura Codruţa Kovesi a fost deschis în decembrie 2018, în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă. Acesta a fugit în Serbia, după ce a fost trimis în judecată în mai multe dosare de corupţie. Ghiţă susţinea că, în anul 2011, Kovesi i-a cerut să achite 200.000 de euro pentru aducerea lui Nicolae Popa cu un avion din Indonezia, pe numele căruia exista un mandat internaţional de arestare.
În această săptămână, Laura Codruţa Kovesi a fost audiată de comisiile CONT şi LIBE din Parlamentul European pentru ocuparea funcţiei de procuror-şef european. Ea s-a clasat pe prima poziţie între candidaţi după votul dat separat de ambele comisii.
Propunerea rezultată din votul Comisiei LIBE şi din recomandarea Comisiei CONT va fi trimisă Conferinţei Preşedinţilor (preşedintele PE şi liderii grupurilor politice) de către preşedintele Comisiei LIBE.
Pe data de 7 martie, ei vor decide paşii de urmat în această procedură, înaintea negocierilor cu Consiliul UE.
Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.
Parchetul European, care ar urma să devină operaţional până la sfârşitul lui 2020, va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. AGERPRES