24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Laboratorul farmaceutic Purdue Pharma LP şi proprietarul său, bogata familie Sackler, au acceptat să plătească suma de 270 de milioane de dolari pentru a pune capăt unui proces legat de criza opiaceelor ce a fost demarat de statul american Oklahoma, care a obţinut astfel o victorie majoră împotriva companiei menţionate, acuzată că a favorizat dependenţa de droguri, fenomen aflat la baza unei epidemii ce devastează Statele Unite, informează AFP.
Procurorul general din Oklahoma, care se confruntă la fel ca alte state americane cu o veritabilă explozie a numărului de supradoze mortale cu opiacee în ultimii ani, a anunţat marţi această plată în cadrul unui acord amiabil încheiat cu Purdue Pharma, producătorul OxyContin, un analgezic aflat în primele rânduri ale medicamentelor acuzate că au alimentat această criză.
În cadrul procesului au fost vizate practicile de marketing ale companiilor farmaceutice. Încurajându-i pe medici să le prescrie, sau chiar să le prescrie excesiv, aceste companii sunt acuzate că au împins milioane de americani spre dependenţa de medicamente sau de droguri tari şi de sinteză.
Suma de 270 de milioane de dolari va fi utilizată în mare parte pentru a finanţa centrul de cercetări asupra dependenţei din cadrul Universităţii Tulsa. Centrul va primi de la Purdue Pharma 102,5 milioane de dolari în plăţi imediate, 75 de milioane de dolari în următorii cinci ani de la familia Sackler şi medicamente în valoare de 20 de milioane de dolari necesare pentru tratarea persoanelor dependente, a anunţat procurorul Mike Hunter.
„Este o victorie monumentală” în bătălia contra crizei „de coşmar” a opiaceelor care devastează Statele Unite, chiar dacă acordul reprezintă „doar un prim pas” făcut pentru a pune capăt acestei crize, a adăugat procurorul american.
Proces aşteptat la sfârşitul lunii mai
Acordul amiabil nu va anula însă plângerea depusă în 2017 de statul Oklahoma împotriva producătorilor de opiacee, prin care au fost atacate nu doar Purdue Pharma, ci şi companiile Johnson & Johnson şi Teva.
Acestea din urmă sunt aşteptate la un tribunal din Oklahoma pe 28 mai, pentru a se apăra la acuzaţia potrivit căreia au promovat astfel de medicamente, deşi cunoşteau efectele nefaste ale lor. Acesta va fi primul mare proces demarat împotriva laboratoarelor farmaceutice în timpul crizei opiaceelor, declarată „urgenţă de sănătate publică” de administraţia Trump la sfârşitul anului 2017.
Cele două companii menţionate ar putea la rândul lor să negocieze o înţelegere cu statul Oklahoma, a precizat procurorul Mike Hunter, care nu a exclus această posibilitate.
Alte înţelegeri amiabile ar putea fi semnate în alte jurisdicţii în care Purdue Pharma a fost dată în judecată pentru fapte similare: cel puţin 1.600 de plângeri au fost înregistrate la nivel federal, coordonate de un judecător din Cleveland, dar şi alte câteva sute la nivelul statelor americane, inclusiv în New York şi Massachusetts.
În faţa acestei avalanşe de plângeri, conducerea companiei Purdue Pharma a evocat posibilitatea de a declara falimentul firmei.
Procurorul Hunter a precizat totuşi marţi că a făcut toate demersurile necesare pentru a se asigura că firma „nu va ajunge în faliment în termen scurt”, pentru a putea să onoreze plăţile promise.
Purdue Pharma şi familia Sackler, principalele ţinte ale criticilor
Preşedintele companiei Purdue Pharma, medicul Craig Landau, a dat asigurări că acordul semnat reflectă „hotărârea (companiei) de a juca un rol coordonator pentru a rezolva criza opiaceelor”.
Un purtător de cuvânt al familiei Sackler a vorbit despre „determinarea acestei familii de a contribui substanţial la salvarea de vieţi omeneşti”.
Deşi alţi producători de medicamente opiacee se află în situaţii similare, Purdua Pharma şi familia Sackler – alcătuită din mari filantropi, ale căror nume decorează numeroase muzee din Statele Unite şi din Europa – au reprezentat ţinta principală a criticilor. Familia Sackler a obţinut miliarde de dolari graţie medicamentului OxyContin.
Medicii ştiu în prezent că OxyContin şi alte opiacee contra durerilor au fost prescrise excesiv de mediul medical timp de mulţi ani, determinând o dependenţă tot mai mare de opiacee şi împingându-i pe consumatori spre droguri mai puternice, precum fentanil şi heroină, efectul general fiind cel de înmulţire alarmantă a cazurilor de supradoză.
Plângerile depuse în instanţele americane îi acuză pe producători că au promovat într-o manieră agresivă aceste medicamente în rândul corpului medical, în contextul în care cunoşteau efectele lor generatoare de dependenţă, şi că ar fi trebuit să limiteze prescrierea lor la un număr redus de boli bine precizate.
Potrivit celor mai recente statistici publicate de Centers for Disease Control and Prevention (CDC), aproximativ 70.000 de americani au murit în ultimul an în Statele Unite în urma unor supradoze, cu 10% mai mult decât în 2016.
În metropole precum New York, opiaceele fac de acum mai multe victime decât accidentele de automobil şi omuciderile la un loc, au precizat anul trecut autorităţile sanitare locale.
Această explozie de supradoze a determinat scăderea speranţei de viaţă în Statele Unite în 2017, pentru al treilea an consecutiv. AGERPRES
