STUDIU: CE VÂRSTĂ AU ORGANELE DIN CORP?

Oamenii de știință au crezut, până recent, că neuronii sau celulele inimii sunt cele mai bătrâne din corp. Însă cercetătorii de la Salk Institute au descoperit recent că, la șoareci, ficatul, pancreasul și creierul conțin populații de celule și proteine cu durate de viață extrem de lungi – uneori la fel de bătrâne ca neuronii.

Metoda folosită în acest studiu, publicat de Science Daily, poate fi aplicată aproape tuturor țesuturilor din organism, pentru a oferi informații prețioase despre funcția celulelor care nu se divid și despre modul în care celulele pierd controlul asupra calității și integrității proteinelor și structurilor celulare importante pe parcursul îmbătrânirii.

“Am fost surprinși să descoperim structuri celulare care sunt, practic, la fel de bătrâne ca organismul în care se află”, a explicat prof. dr. Martin Hetzer, vicepreședinte Salk și autorul studiului.

“Aceasta sugerează o complexitate celulară și mai mare decât am crezut inițial, ceea ce are implicații interesante pentru modul în care ne gândim la îmbătrânirea organelor precum creierul, inima și pancreasul”, a adăugat el.

Cât de bătrâne sunt celulele dintr-un organism?

Majoritatea neuronilor din creier nu se divid în perioada adultă, deci au o perioadă de viață lungă și cunosc o deteriorare legată de vârstă. Cu toate acestea, din cauza limitărilor tehnice, viața celulelor din afara creierului era greu de determinat.

“Biologii s-au întrebat – cât de bătrâne sunt celulele dintr-un organism? Există ideea generală că neuronii sunt bătrâni, în timp ce alte celule din corp sunt relativ tinere și se regenerează pe perioada vieții organismului”, a subliniat un alt autor al studiului, dr. Rafael Arrojo e Drigo. “Am vrut să vedem dacă este posibil ca uneie organe să aibă, de asemenea, celule care trăiesc la fel de mult ca neuronii din creier”, a adăugat el.

Cum cercetătorii știau că majoritatea neuronilor nu sunt înlocuiți pe parcursul vieții, au folosit vârsta lor ca standard pentru a compara și alte celule care nu se divid. Folosind o metodă hibridă de imagistică, ei au cuantificat vârsta celulară și a proteinelor din creier, pancreas și ficat, atât la rozătoare tinere, cât și bătrâne.

Pentru a-și valida metoda, oamenii de știință au stabilit mai întâi vârsta neuronilor și au descoperit că, așa cum au suspectat, aveau aceeași vârstă ca și organismul. Cu toate acestea, surprinzător, celulelele endoteliale, care formează pereții vaselor de sânge, sunt la fel de bătrâne ca neuronii. Aceasta înseamnă că unele celule non-neuronale nu se înmulțesc și nu sunt înlocuite pe perioada vieții.

Organe cu celule de vârsta organismului

Pancreasul, organ responsabil pentru menținerea nivelului de glucoză din sânge și pentru secretarea de enzime digestive, are, de asemenea, celule de diferite vârste. O parte mică din pancreas, cunoscută drept “Insulele lui Langerhans”, este un adevărat puzzle de celule tinere și bătrâne interconectate. Unele celule beta, care secretă insulină, se înmulțesc pe parcursul vieții și sunt relativ tinere. Însă altele nu se divid și au durată de viață lungă, la fel ca neuronii. În plus, și un alt tip de celule, celulele delta, nu se divid deloc.

Pancreasul este un exemplu clar de mozaicism, în care populații de celule identice au durate de viață diferite.

Studii anterioare au sugerat că ficatul are capacitatea de a se regenera la vârsta adultă, așa că cercetătorii se așteptau ca în acest organ să găsească celule relativ tinere. Spre surpriza lor, majoritatea celulelor ficatului la șoarecii adulți sănătoși erau la fel de bătrâne ca animalul. Pe de altă parte, celulele din pereții vaselor de sânge aveau o durată de viață mai scurtă. Astfel, și ficatul s-a dovedit un exemplu de mozaicism.

“Stabilirea vârstei celulelor și structurilor subcelulare la organismele adulte va oferi noi indicii privind mecanismele de reparare celulară și privind impactul acestor schimbări în viața de adult asupra sănătății. Scopul final este să folosim aceste mecanisme pentru a evita sau întârzia declinul legat de îmbătrânire al organelor”, a explicat Hetzer. Sursa: www.sanatateatv.ro