Două volume de proză documentară intitulate ”Generalul reveni acasă” și ”Lumini de călăuză” ale publicistului Tudor Țopa, deținător al ”Ordinului Republicii”, au fost lansate la Biblioteca Municipală ”B.P. Hasdeu” din capitală, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, publicistul Tudor Țopa a menționat că până în prezent a editat 80 de cărți, într-un tiraj de 780 mii de exemplare. ”Cartea ”Generalul reveni acasă” este dedicată primului general parașutist al României, Grigore Baștan, născut în satul Flămânzeni, comuna Coșcodeni, raionul Sângerei. Cea de-a doua – ”Lumini de călăuză” este despre mai multe personalități: consăteanul meu, Andrei Găină, fost deputat în ”Sfatul Țării”, academicienii Gheorghe Ghidirim și Boris Găină, cineastul Pavel Bălan, scriitorii Petrea Darienco și Nicolae Esinencu, dirijorul Valentin Doni, profesorul și apicultorul Anton Bunduchi ș.a. Este vorba de lumini de călăuză, adică de oameni de la care avem ce învăța”, a precizat Tudor Țopa.
În cadrul evenimentului, scriitorul Iurie Colesnic a subliniat că Tudor Țopa este omul-fenomen, care a reușit să adune în cărțile sale mai mulți eroi ai neamului, iar medicul savant Viorel Prisăcaru a afirmat că toate lucrările publicistului sunt realizate în baza unor investigații destul de serioase.
Potrivit publicistului Nicolae Schițco, Tudor Țopa este un pelerin în bunul sens al cuvântului. ”În cei peste 60 de ani de activitate de creație, a parcurs multe drumuri. În aceste deplasări, el a încercat nu doar să afle lucruri importante despre trecutul nostru, dar și să descopere oameni de vază, puțini cunoscuți publicului larg, pe care a reușit să-i prezinte în toată splendoarea sacrificiului lor. Este scriitorul care ne-a dăruit caractere demne de urmat. În cele 15 volume ale enciclopediei ”Localitățile Republicii Moldova” a scris articole despre mai mult de 750 de localități din țara noastră”, a constatat Nicolae Schițco.
Tudor Țopa s-a născut la 13 octombrie 1932 în satul Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti. A studiat la Universitatea de Stat din Chişinău, Facultatea de Filologie (1952-1957), Şcoala Superioară de Partid din Moscova, Facultatea de Jurnalistică (1969-1971). A fost redactor la ziarele „Tinerimea Moldovei” şi „Moldova Socialistă” (1959-1969), şef al sectorului de presă al CC al PCM (1972-1984), redactor-şef al revistei „Tribuna” (1984-1988), redactor-şef al cotidianului „Moldova Socialistă”, din 1990 – „Moldova Suverană” (1988-1994). A fost preşedinte al Comitetului de Conducere al Uniunii Jurnaliştilor din Moldova (1989-1993). Din 1983 este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
Participant activ la mişcarea de deşteptare naţională şi revenire la valorile naţionale, el a decis în acea perioadă publicarea în ziarul „Moldova Socialistă”, pe care-l conducea, a proiectului alternativ al Legii despre Limba de Stat, propus de Academia de Ştiinţe a Moldovei. Pe parcursul anilor 1990-1994, Tudor Ţopa a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova.