BUNUL SIMȚ AL FIECĂRUIA DINTRE NOI

Există deja un precedent periculos. Constituţia a ajuns să fie legea fundamental ce poate fi încălcată dacă scopul unuia sau a altuia o cere. Aci intră și incapacitatea guvernului de a depune în Parlament proiectele de legi necesare actului de guvernare, în litera și spiritul Constituției. Aceasta ar trebui să fie esența procesului legislative. Pe fond, se întâmplă cu totul altceva, mai ales dacă la guvernare au ajuns niște ageamii, mișcători de părți ale corpului, după principiile bălăngănelii, cu ajutorul cărora reușesc să deseneze Apocalipsa.
ȘI cd dacă se încalcă voit și conștient Constituţia? Noi avem nevoie de lege vineri și nu luni, căci vineri se termină starea de urgență, ceea ce înseamnă că, pentru a nu scăpa țara în păpușoi, este musai necesar ca starea de alertă să înceapă vineri și nu luni, când vor trece cele trei zile stipulare într-un articol al Constituţiei României. Liberalii cred că există momente delicate când până și Constituţia poate fi încălcată, cu atât mai mult cu cât starea de alertă de vineri este aceeași cu starea de alertă de luni (sic!) O astfel de explicație aparține senatorului PNL Alina Gorghiu, unul dintre liderii cu greutate ai partidului de guvernământ. Impostura și mai ales incompetența nu pot fi chemate la bară să pledeze pentru profesionalism. Este mai mult o probă de inabilitate, de a face față unor derapaje ale guvernului Orban, care nu a avut inspirația să privească în viitorul imediat, să gândească mai multe mutări în avans, pentru a-și da seama ce va urma, lărgindu-și orizontul și spațiul de acțiune.
De această data, Parlamentul a bătut cu pumnul în masa, spulberând măscările actualilor guvernanți. Cele trei zile vor fi obligatorii pentru guvernați, trimițându-i și pe ei acasă, cu același imbold ”Stați acasă!” pentru ca, de luni să se facă ceea ce trebuie să se facă. În paralel cu această atitudine infirmă a guvernanților, cred că poporul va da din nou peste nas amețiților de funcție de la guvernare, fiind mult mai precauți decât au fost când balustrada ordonanţelor militare construia o anume protecție.
În această seară se trage linia. Cu siguranţă că, se va trece la foc automat, dacă această stare este comandată și regizată de Klaus Werner Iohannis. Între timp, fără a ține cont de ceea ce se discută, în țară lumea continuă să moară. Se moare într-un ritm din ce în ce mai alert. Nu mai vorbim de persoane de peste 60 de ani, ci, iată, găsim persoane de 40 de ani, de 50 de ani, atacați de Covid-19, contrazicând specialiștii care dedicau acest nou coronavirus bolnavilor de peste 60 de ani.
Mai mult, Curtea Constituţională a României publică și motivarea la decizia pe care a luat-o privind valoarea amenzilor stipulate în ordonanţele militare.
”În concluzie, Curtea constată că, întrucât prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate impun o obligaţie generală de a respecta un număr nedefinit de norme, cu dificultate identificabile, şi stabilesc sancţiuni contravenţionale, ne incriminând fapte concrete, încalcă principiile legalităţii şi proporţionalităţii care guvernează dreptul contravenţional. Aşa fiind, Curtea constată că prevederile art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.1/1999, caracterizate printr-o tehnică legislativă deficitară, nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate şi sunt astfel incompatibile cu principiul fundamental privind respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, prevăzut de art.1 alin. (5) din Constituţie, precum şi cu principiul restrângerii proporţionale a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, prevăzut de art. 53 alin. (2) din Constituţie”, se menţionează în document”, se precizează în motivare.
Suntem ajunși… la mâna noastră. Numai depindem de nimeni, incluzându-i aici și pe aleșii noștri. Ei nu au fost în stare să ne protejeze, să asigure un traseu continuu, de la starea de urgență la starea de alertă. Ne-au fost oferite trei zile de maximă singurătate, să renaștem „prin noi înșine”, așa cum orice creștin are dreptul după moarte la Înviere. Turbatul glas blocat pe PSD nu s-a mai auzit încă. Ca și cum nu ar fi existat așa ceva. În același timp, liberalii tac, precum morții în păpușoi, întrebând, de jur împrejurul lor, cine a flatulat, cine a îmbâcsit aerul până la nivelul irespirabil, chiar dacă în ei gazele horcăiau, asemenea mustului ce se îmbulzea în butoaie.
Țara a rămas în mâinile lor, în timp ce nouă, mulțimii, nu ne-a mai rămas decât viața pe care suntem obligați să o gestionăm, călăuziți în locul legii, ajunsă prizoniera unui vid legislativ, de bunul simț al fiecăruia dintre noi.
ADI CRISTI