Ziua mondială a artritei

În fiecare an, la 12 octombrie se marchează Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day). Pentru a marca această zi în 2020, Liga Europeană Împotriva Reumatismului (European League Against Rheumatism – EULAR) a purtat discuţii cu membrii Uniunii Europene din domeniu, în vederea continuării informării populaţiei cu privire la subiectele care privesc în mod direct integrarea în societate a persoanele cu boli reumatice şi afecţiuni musculo-scheletale (AMS).

Tema pentru această ediţie lansată de EULAR – „Riscurile şi impactul asupra ocupării forţei de muncă pentru europenii cu AMS în perioada marcată de COVID-19 „- va fi dezbătută în cadrul Forumului EULAR 2020 de la Bruxelles, fiind transmis în direct online prin intermediul platformelor de socializare EULAR, potrivit www.eular.org.

Cu o tradiţie din 2010, forumul se desfăşura la început ca o conferinţă anuală; în 2020, această întâlnire este redenumită Forumul EULAR de la Bruxelles, oferind un spaţiu complet online pentru schimbul de idei şi puncte de vedere.

Afecţiunile musculo-scheletale de origine profesională afectează spatele, gâtul, umerii şi membrele superioare, dar şi membrele inferioare şi reprezintă principala boală profesională din Europa – aproximativ 60% dintre problemele de sănătate la locul de muncă – şi sunt cea mai frecventă cauză a concediilor medicale şi a pensionării premature din cauza dizabilităţii fizice, potrivit sursei menţionate.

Excluderea persoanelor cu AMS din locurile de muncă afectează bolnavii din punct de vedere financiar, creând totodată şi alte probleme de sănătate acestora (psihice şi emoţionale) şi creşte costurile economice ale societăţii. Pandemia COVID-19 şi recesiunea rezultată reprezintă o nouă ameninţare semnificativă pentru integrarea persoanelor care trăiesc cu AMS în societate.

Majoritatea bolilor reumatice şi musculo-scheletale de origine profesională apar în timp. În general, AMS nu au o singură cauză. De obicei, sunt determinate de o combinaţie de diferiţi factori de risc, de exemplu factori fizici şi biomecanici, factori organizaţionali şi psihosociali şi factori individuali, potrivit osha.europa.eu/ro.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că bolile reumatismale reprezintă peste 150 de afecţiuni musculo-schemusculo-scheletale, care sunt în mare parte progresive şi asociate cu durere. Aceste afecţiuni fac parte dintre cauzele principale ale morbidităţii şi creării de dizabilităţii, dând naştere la cheltuieli însemnate pentru asistenţă medicală şi pierderi de locuri de muncă. Ele afectează peste 100 de milioane de persoane de toate vârstele din Europa, unul din cinci europeni primind tratament pentru o boală reumatismală. Cele mai frecvente forme ale artritei sunt artrita reumatoidă şi osteoartrita.

Artrita reumatoidă este o boală reumatismală de tip inflamator, autoimună, fiind totodată una dintre cele mai dureroase forme ale artritei, care afectează articulaţiile, muşchii, tendoanele şi ţesutul fibros. Acesta poate să apară la persoanele de vârstă adultă, între 20 şi 40 de ani, şi în decurs de 10 ani de la debut, cel puţin 50% dintre pacienţii nu pot să mai facă faţă unui loc de muncă cu normă întreagă, potrivit www.who.int.

Osteoartrita este o boală degenerativă a articulaţiilor, care afectează în principal cartilajul articular şi este asociată cu îmbătrânirea, fiind în prezent una dintre cele zece boli cu cel mai înalt grad de invalidante din ţările dezvoltate. Estimările la nivel mondial arată că 9,6% dintre bărbaţi şi 18,0% dintre femeile de peste 60 de ani au osteoartrită simptomatică.

Fumatul, diabetul, stresul, hipertensiunea sau excesul de colesterol fac parte dintre factori de risc privind apariţia bolilor reumatice.

Potrivit cercetărilor ştiinţifice, există dovezi că artrita gleznei a fost prezentă chiar şi la dinozauri (prin studiul fosilelor), iar la oameni a fost prezentă din anul 4500 î.Hr. şi s-a dovedit a fi una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale populaţiilor preistorice. Boala a fost examinată îndeaproape şi clasificată în lucrarea lui William Musgraves, „De Arthritide symptomatica”, scrisă în 1715, potrivit www.daysoftheyear.com. şi www.news-medical.net. AGERPRES