Părţile în conflict în Libia au convenit la Geneva să redeschidă căile terestre şi să reia legăturile aeriene interne

Părţile în conflict în Libia au convenit la Geneva să redeschidă căile terestre şi să reia legăturile aeriene interne, primele măsuri concrete anunţate miercuri de ONU, care s-a declarat de un optimism moderat privind un armistiţiu durabil în această ţară, relatează AFP.

Aruncată în haos după căderea, în 2011, a regimului lui Muammar Gaddafi, Libia este împărţită în prezent între două puteri rivale: guvernul de uniune naţională (GNA), recunoscut de ONU şi cu sediul la Tripoli, şi autorităţile din estul ţării aliate mareşalului Khalifa Haftar.

În aceste ultime săptămâni, negocierile inter-libiene s-au accelerat şi o nouă sesiune a comisiei militare libiene comune, care trebuie să stabilească condiţiile unui armistiţiu durabil, se desfăşoară de luni la Geneva.

Prezentă în oraşul elveţian, Stephanie Williams, şefa interimară a Misiunii de sprijin a ONU în Libia, s-a declarat “destul de optimistă” asupra faptului că negociatorii vor ajunge la “un armistiţiu mai durabil”.

Ea a anunţat în faţa presei acorduri asupra mai multor măsuri concrete decise de beligeranţi, precum “deschiderea căilor terestre care leagă toate regiunile şi oraşele din Libia”, cu “dispozitive de securitate comune”.

Este vorba despre drumurile între Al Shueref, Sebha şi Murzuk (sud), Abu Grein şi Al Jufra (centru), unde se află principala bază aeriană sub controlul forţelor pro-Haftar şi drumul de coastă de la Misrata (vest) la Sirt (est) şi mai la est până la Ajdabiya.

Pentru populaţie, epuizată de lupte şi divizare, este o rază de speranţă care le va permite familiilor despărţite să se poată regăsi după luni lungi de separaţie forţată.

După ce ofensiva lansată în aprilie 2019 de tabăra pro-Haftar pentru a cuceri Tripoli s-a soldat cu un eşec în iunie 2020, principalele căi terestre au fost tăiate între oraşele din Est şi cele din Vest, iar legăturile aeriene întrerupte.

Luptele s-au soldat cu sute de morţi şi au provocat fuga a zeci de mii de persoane. După ce a dejucat ofensiva asupra capitalei, GNA controlează în prezent întreg vestul ţării. Militanţii pro-Haftar controlează estul ţării şi o parte din sud.

Vineri, compania aeriană naţională Afriqiyah Airways a efectuat un prim zbor simbolic între Tripoli şi Benghazi, al doilea oraş libian situat la circa 1.000 de kilometri spre est. Un prim zbor Tripoli-Benghazi care va transporta pasageri este prevăzut pentru vineri.

Stephanie Williams susţine că cele două tabere au luat “decizii importante” pentru redeschiderea drumurilor, reluarea zborurilor, facilitarea accesului la servicii vitale în anumite părţi ale ţării, în special în sud, multă vreme în suferinţă.

Aceste decizii “vor avea un impact direct şi concret asupra vieţii libienilor”, într-un moment în care “condiţiile socio-economice se deteriorează şi, bineînţeles, pandemia de Covid-19 creşte exponenţial în ţară”, a adăugat ea.

Cele două părţi au convenit şi să crească producţia de petrol, cerându-le, potrivit lui Stephanie Williams, comandanţilor lor “să coopereze cu reprezentantul National Oil Corporation (compania publică) pentru a propune o restructurare a gărzilor instalaţiilor petroliere”.

Tradiţional sub autoritatea Ministerului Apărării, aceste gărzi au devenit membre ale grupurilor armate care luptau pentru o parte sau alta, situaţie aflată la originea insecurităţii siturilor petroliere.

De la ridicarea în septembrie a blocadei impuse de tabăra pro-Haftar acestor situri, producţia petrolieră din Libia, care dispune de cele mai mari rezerve din Africa, a fost reluată şi este în creştere netă.

Khalifa Haftar a acceptat să ridice blocada cu condiţia să obţină o împărţire echitabilă a veniturilor din petrol. Blocajul instituit din ianuarie a provocat pierderi de peste 9,8 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro), potrivit NOC.

Tot în contextul detensionării situaţiei, Stephanie Williams a spus că cele două tabere au acceptat “să pună capăt retoricii care incită la ură” în media şi pe reţelele sociale, să depună eforturi pentru menţinerea calmului pe linia frontului şi să susţină demersurile pentru eliberarea prizonierilor.AGERPRES