ANUL 2021 PUS PE PICIOARELE LUI

Intrăm în normalitatea care ni se așează sub tălpi, asemenea unui covor de iarbă, atenuându-ne șocurile mersului pe jos, îndulcindu-ne denivelările pe care talpa le ia în seamă. Vrem să fim din nou redescoperiți în peisajul firesc al zilei de azi, spațiul în care încercăm să definim continuitatea cu ceea ce ne face părtași la  descrierea timpului prezent, a timpului de care nu ne putem debarasa, atâta tip cât prezentul este singurul timp asupra căruia acționăm în cunoștință de cauză. Nu putem fi partea pasivă a prezentului, atâta timp cât această parte nu definește timpul din care facem parte indubitabil.

Începem o nouă construcție, numită 2021. Nimic din trecut nu mai contează atunci când suntem puși în situația de a ne construi personalitatea, atâta timp cât noul spațiu de manifestare nu mai este gazda amintirilor, decât atunci când insistăm asupra valorilor lor muzeale.

Avem de dus în spate o drama pe care nu reușim să o clasificăm, chiar dacă ne-am grăbit să o definim ca fiind noul coronavirus. Această simplă denumire ne face să credem că ne cunoaștem adversarul care, de aproape 12 luni ne omoară constant, ocupându-ne cimitirele cu sicrie sigilate și slujbe făcute pe ”firul scurt”.

Noua realitate, la care ne obligă 2021 să lucrăm, este de fapt următorul pas care intră în responsabilitatea noastră directă.

Chiar dacă am început cu stângul campania de vaccinare anti-covid-19, chiar dacă suntem siderați de bâlbele incredibile cu care ne lăudăm că am început bătălia cu noul coronavirus, pe fond ar trebui să fim mai curajoși, mai optimiști, mai de partea  celor care vor să lupte până la unu , fără a mai da o șansă adversarului, care ne ține lipiți la zid de un an de spaimă și singurătate.

Încercăm să ne mobilizăm prin detașare de ceea ce nu reușim să înțelegem. Încercăm să ne folosim de pașii mărunți, dar siguri. Evităm saltul mortal, care ne-ar duce aproape instantaneu în preajma virusului, dar care nu ne-ar garanta eficiența atacului.

Încercăm să fim cât mai exacți, cât mai deciși să nu facem greșeli inutile, extravagante, astfel încât să stăpânim strategia ”punct ochit, punct lovit”, să începem să fim cu un pas înaintea efectelor noului coronavirus.

Ca un făcut ne-am resetat capacitatea testării, prăbușindu-ne de la cele 50.000 de teste zilnice, la aproape 10.000, păstrându-ne din acestea o treime rată de infectare. Cu alte cuvinte, nu am evoluat aproape deloc, cu atât mai mult cu cât suntem amenințați de o nouă tulpină de coronavirus, importată din Marea Britanie.

În timp ce Marea Britanie raportează zilnic peste 50.000 de cazuri de noi infestări, iar numărul morților a depășit trei zile consecutiv o mie de morți zilnic, noi ne-am găsit și consolidat un platou, de loc confortabil, cu infectări de ordinul unei treimi din numărul de teste făcute, a câte 70-100 de  morți în fiecare zi, precum și a unui  număr de peste 1000 de pacienți internați la ATI.

De fapt, ceea ce îngrijorează mai mult decât numărul celor care se infectează cu Covid-19, este numărul mare al pacienților de la ATI și numărul îngrijorător de morți zilnic.

„După sărbători este posibil să avem din nou creștere, depinde această creștere cât este de mare și de abruptă este, am mai spus și în alte momente, nu e totuna să crească încet sau să crească controlabil, să se oprească la un platou mai mic sau să crească vertiginos și să ajungem la un impact major pe sistemul sanitar, așa cum am avut acum 2-3 săptămâni, mai ales la ATI”, a spus Raed Arafat.

Medicul a precizat că începerea vaccinării împotriva COVID nu înseamnă încetarea problemelor cauzate de pandemie și nu este cazul pentru o relaxare, în acest moment.

Întrebat dacă în aceste condiții va fi prelungită starea de alertă, secretarul de stat în MAI s-a declarat convins că starea de alertă va continua și că urmează să se discute despre aceasta săptămâna viitoare.

„Nu decid eu, se propune la nivel înalt, dar nu cred că am trecut de momentul în care să renunțăm la starea de alertă, încă nu am ieșit la liman, încă e posibil să vedem creșteri din nou. Este posibil să se prelungească, se va discuta în următoarea săptămână”, a declarat Raed Arafat.

Raportarea testelor rapide de detectare a coronavirusului devine obligatorie în România de luni, 4 ianuarie 2021. Pe lângă testele PCR, laboratoarele medicale, medicii de familie şi spitalele trebuie să transmită şi ele rezultatele rapide ale testelor antigen pentru Sars CoV-2.

Medicii le recomandă celor care folosesc aceste teste rapide comandate pe internet să fie foarte atenţi cum îşi recoltează probele.

Suntem la început de an, responsabili cu noua arhitectură a acestuia, astfel încât, anul 2021 să fie și el pus pe picioarele lui, evident după aprobarea Bugetului de Stat pe 2021.

ADI CRISTI