Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat decizia miniştrilor europeni ai apărării. ”Aliaţii non-europeni joacă un rol esenţial în protecţia şi apărarea Europei”, a reamintit el.
”Chiar în momentul în care vorbim, desfăşurăm mii de soldaţi în cadrul unui exerciţiu al NATO în România. Acest lucru arată cum ne mobilizăm trupele şi cum suntem capabili să le desfăşurăm în întreaga Europă”, a subliniat Stoltenberg, care a precizat că la exerciţiul respectiv iau parte şi militari din Regatul Unit, SUA şi Turcia.
Proiectul UE privind mobilitatea militară este menit să faciliteze deplasările de trupe în interiorul Europei, acţiuni considerate de NATO drept cruciale în cazul unui conflict cu Rusia.
În timp ce NATO a fost vârf de lance în eforturile de a reduce discrepanţele din legislaţiile statelor membre UE cu impact asupra transferului trupelor americane în Europa, UE dispune de un buget pentru consolidarea podurilor care nu sunt suficient de rezistente pentru a susţine trecerea tancurilor şi are mai multe pârghii asupra schimbării reglementărilor în blocul comunitar.
Decizia de joi se traduce prin faptul că SUA, Canada şi Norvegia devin primele ţări din afara UE care vor colabora în cadrul Cooperării Permanente Structurate (PESCO) a UE, iniţiativă menită să aprofundeze legăturile în domeniul apărării.
PESCO a fost convenită de liderii UE în decembrie 2017, după anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014.
În acest timp, Uniunea Europeană a alocat 1,7 miliarde de euro din bugetul său comun până în anul 2028 pentru a creşte aşa-numita mobilitate militară în sprijinul NATO. Sporirea mobilităţii militare are în vedere îmbunătăţirea schimbului de informaţii între statele UE şi reducerea birocraţiei la frontiere, inclusiv prin armonizarea reglementărilor vamale pentru a permite desfăşurări rapide şi înlesnirea transportului echipamentelor militare. AGERPRES