24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași (TUIASI) și Filiala din Iași a Academiei Române au marcat împlinirea a 40 de ani de la zborul în spațiu al generalului locotenent în rezervă Dumitru Prunariu, membru de onoare al Academiei Române. Singurul cosmonaut român, Doctor Honoris Causa al TUIASI, a susținut o conferință online, transmisă în direct și pe pagina de Facebook a universității, în care a vorbit despre săptămâna petrecută în spațiu, în perioada 14-22 mai 1981, insistând asupra experimentelor științifice desfășurate acolo.
Evenimentul a fost deschis de către prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache, care a coordonat desfășurarea evenimentului din partea TUIASI. Acesta a vorbit despre zborul lui Dumitru Prunariu ca fiind un moment istoric în istoria omenirii, a României și a științei în general.
„Așa cum spunea și domnul academician Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române, performanța domnului Prunariu este una care poate fi pusă alături de pionerii zborului în România, cum ar fi Traian Vuia, Aurel Vlaicu sau Henri Coandă. Ceea ce frapează la personalitatea evocată astăzi este un tip firesc de a exista și de a viețui în lume pe care l-a surprins, poate, cel mai bine profesorul Alexandru Mironov, care spunea despre Dumitru Prunariu că este un supraom normal, ceea ce cred că spune, în puține cuvinte, totul”, a spus prof. univ. dr. ing. Daniel Condurache.
Acesta a reluat și un citat scris de marele poet român Nichita Stănescu în urma unei întâlniri cu Dumitru Prunariu, proaspăt întors din spațiu, pe care-l redăm în continuare:
„Dumitru Prunariu este aproape un copil, frumos ca însăşi tinereţea, curat cum este carnea unui măr. A venit deunăzi să mă vadă (…) şi am rămas surprins să văd cum un erou naţional poate fi atât de gingaş, atât de modest, de cordial şi savant totodată. Nu ştiu cum or fi eroii altor ţări în genere, dar ai noştri, fie cei din timp de război, fie cei din timp de pace, au ceva de Făt-Frumos în ei. Mă uitam cu ochii în ochii lui Prunariu şi aproape nu realizam că ochii ăştia ai lui au văzut Pământul dinafară.”
În continuare, la eveniment a luat cuvântul rectorul TUIASI, prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, care a amintit faptul că, în 2017, Dumitru Prunariu a primit atât titlul de Doctor Honoris Causa al TUIASI, cea mai înaltă distincție academică pe care o poate oferi o universitate, cât și titlul de cetățean de onoare al Iașului din partea Primăriei, distincție oferită la propunerea universității.
„Îmi revine deosebit de onoranta misiune să urez din nou bun-venit în mijlocul comunității universitare politehniste primului și singurului român care ne-a văzut de sus, dar nu ne-a privit niciodată de sus. Onoarea îmi este cu atât mai mare cu cât suntem părtași la aniversarea a 40 de ani de la zborul domniei sale mult peste limitele oamenilor, mult peste limitele umane, o experiență irepetabilă până în prezent pentru un român”, a declarat prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, rectorul TUIASI.
La rândul său, acad. Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române, a scos în evidență faptul că, dat fiind regimul totalitar din România anilor ’80, evenimentul nu a fost mediatizat așa cum trebuie, însă, chiar și în acest condiții, Dumitru Prunariu a fost asumat de către români ca fiind un erou național.
„Să ne amintim că la vremea aceea primii astronauți americani sau sovietici erau primiți cu mari onoruri. La noi nu s-a întâmplat asta, dar romanii l-au adoptat și a rămas erou național pentru misiunea și exemplara sa performanță. Este și astăzi un erou al nostru. Acest eveniment ne spune că acea perioadă foarte grea, de acum 40 de ani, prin care a trecut România, nu a fost un deșert științific sau cultural, a avut punctele și reperele sale. Trebuie să ne asumăm istoria așa cum este, și cu cele bune, și cu cele mai puțin bune”, a declarat acad. Viorel Barbu.
Vicepreședintele Academiei Române, acad. Bogdan Simionescu, cadru didactic al TUIASI și partener al universității în desfășurarea seriei Conferințelor științifice „Moștenirea lui Asachi”, a punctat unicitatea zborului lui Dumitru Prunariu în cosmos. Academicianul a descris că România are mulți profesori universitari de valoare, care pot fi întâlniți zilnic, așa cum are mulți parlamentari, miniștri sau alți demnitari care se succed în funcțiile publice. Dar Dumitru Prunariu este primul român care a zburat în spațiu și s-ar putea să rămână și singurul.
„În momentul în care vorbești de Dumitru Prunariu, înaintea lui nu a fost niciun cosmonaut român, în timpul lui nu a fost niciun altul și nu se știe dacă în viitor va mai fi vreunul. Acesta înseamnă unicitate până la urmă, lucrul acesta îl singularizează. Este o persoană extrem de modestă, deși perfect conștientă de valoarea sa. Știe să reprezinte țara la nivel internațional. Dacă ar fi să aleg personalitatea care reprezintă cel mai bine România în exterior, l-aș alege pe domnia sa, și mă bucură că vine de fiecare dată cu plăcere la Iași”, a declarat acad. Bogdan Simonescu.
Dumitru Prunariu a ținut, după cuvintele introductive, o conferință de circa 45 de minute, a cărei înregistrare poate fi urmărită pe pagina de Facebook a TUIASI. Spre deosebire de prezentările sale anterioare susținute la Iași, singurul român care a văzut Pământul din spațiu s-a concentrat mai mult pe experiența sa personală în spațiu, cât și asupra experimentelor științifice pe care le-a realizat în perioada celor 7 zile petrecute acolo. O bună parte dintre acestea din urmă au fost realizate, de altfel, de către specialiști români și puse în aplicare de Dumitru Prunariu și colegul său de zbor – astronautul rus Leonid Popov.
„Parcă nu îmi vine să cred, unele lucruri parcă s-au întâmplat ieri, sunt vii în memoria mea, dar cu toate acestea au trecut patru decenii de atunci. Prezența dumneavoastră la eveniment este extrem de onorantă și pentru mine, vă simt aproape și sufletește, nu doar prin imaginile pe care le vedem astăzi”, a spus Dumitru Prunariu în debutul discursului său.
Acesta a prezentat printr-o serie de imagini relevante cronologia selecției, pregătirii și a zborului său propriu-zis. Cosmonautul a mărturisit că de mic a avut dorința de a zbura, de a merge și a pluti în spațiu, în copilărie, a simțit că „dacă dau mai tare din mâini mă pot înălța ca păsările”.
„Zborul spre Cosmos a fost doar o împlinire a dorinței intrinseci de a mă ridica cât mai sus și de a avea o cuprindere cât mai largă a planetei pe care trăim. Zborul înseamnă, pe lângă spiritul de aventură, și multă știință, dorința de a cunoaște, de a învăța, de a-ți îmbogăți spiritul și de a trasa noi căi prin care noi oamenii să ne croim viitorul. A zbura înseamnă însă și o mare responsabilitate”, a spus Dumitru Prunariu în conferința sa.
În momentul în care a aflat despre selecția de cosmonauți acesta nu a ezitat să-și depună candidatura și a trecut printr-un amplu proces de testare, atât teoretică, cât și practică. Dumitru Prunariu le-a spus celor prezenți la aniversarea celor 40 de ani de când a zburat în spațiu că a fost trecut, în aceste teste, prin situații limită, controlate de la sol. În simulator, spre exemplu, erau induse situații de avarie care au fost întâmpinate de alte misiuni ce s-au înălțat de la sol, înaintea sa, cu nave similare.
Totodată, fiindcă imagistica de înaltă rezoluție medicală de astăzi nu exista acum 40 de ani, a fost trecut, alături de ceilalți candidați, printr-o serie de proceduri ce astăzi pot părea bizare. Spre exemplu, fără a exista tomograful, pentru a investiga forma și poziția organelor interne se realiza o înregistrare grafică a proiecției acestor organe după injectarea cu izotopi radioactivi.
„Pentru a determina dacă există depuneri în sistemul urinar am fost scuturați 20 de minute, imobilizați pe un scaun fixat pe o platformă vibratoare, după care ni s-a efectuat analiza urinei. Studierea schimbului de lichide cu mediul s-a efectuat prin analiza variației de greutate după ce am fost ținuți două ore în barocameră la temperatura de 80 de grade Celsius”, a precizat Dumitru Prunariu.
A fost confirmat în mod oficial pe 12 mai 1981 ca prim-nominalizat a zborului spațial, alături de cosmonautul Leonid Popov, comandat de zbor. Acesta efectuase deja un zbor cu o durată de 186 de zile, pe aceeași stație orbitală, Saliut-6. Al doilea candidat cosmonaut român, Dumitru Dediu, a fost desemnat ca membru al echipajului de rezervă. Cu trei săptămâni înainte de lansare au fost transportați din orășelul stelar de lângă Moscova la cosmodromul Baikonur din Kazahstan unde a continuat pregătirea în vederea lansării.
Ziua de 14 mai a fost cea în care Dumitru Prunariu a ajuns în spațiu, după un zbor de 8 minute și 50 de secunde, fiind primul român care a făcut acest pas. La scurt timp modulul spațial a intrat pe orbita de joncțiune cu Saliut-6, la 350 de kilometri deasupra Pământului. Timp de șapte zile a lucrat în acel „laborator cosmic” alături de alți doi cosmonauți care se erau deja pe orbită de două luni.
Rezultatele obținute în urma cercetării științifice derulate de Dumitru Prunariu și ceilalți cosmonauți au fost folosite pentru a pregăti zborurile care au urmat și pentru a înțelege mai bine modificările organismului uman în imponderabilitate. Majoritatea experimentelor derulate de către Dumitru Prunariu și Leonid Popov au fost gândite de către specialiștii români Dorel Toma, Voicu Lupei, dr. Sorin Cananău, Dumitru Hașegan și dr. Petre Groza.
„Au fost și experimente pur românești, au fost și altele, propuse de partenerii de zbor. De exemplu, am constatat, în imponderabilitate, că atunci când respiri într-o atmosferă liniștită, în jurul căilor respiratorii se acumulează dioxidul de carbon expirat care nu se amestecă cu aerul din jur fără ajutorul unui ventilator. Am avut pe tot parcursul zborului dureri la coloana vertebrală, în zona lombară – mă trezeam regulat la 5.30 dimineață, de durere, și simțeam nevoia de a mă mișca. Vertebrele se destind fiindcă nu mai simt greutatea corpului”, își amintește Dumitru Prunariu.
Acesta a mai descris cum s-a simțit în spațiu: în primele zile de imponderabilitate se simțea ca și cum ar sta cu capul în jos, parte de sus a corpului fiind supra-alimentată cu sânge, iar picioarele fiind mereu reci în urma proastei alimentări cu sânge. Pe orbită soarele a apus și răsărit de 16 ori în 24 de ore.
Pe data de 22 mai, la ora 16.58, Dumitru Prunariu a revenit pe Pământ, după ce a înconjurat de 125 de ori Pământul, parcurgând 5,22 de milioane de kilometri cu viteza de 28.000 km/h, în 7 zile, 20 de ore, 42 de minute și 52 de secunde.
Cosmonautul a vorbit despre viitorul explorării spațiale, răspunzând și mai multor întrebări venite din partea celor prezenți la întâlnire, despre sateliții artificiali și deșeurile cosmice, dar și posibilitatea (încă insuficientă) de a ne apăra în cazul unei coliziuni cu un asteroid.
