SĂ REDEVENIM NOI ÎNȘINE

Încetul cu încetul scade Ludovic Orban în imagine. Devine dacă nu mai mic, cu siguranță mai subțire. Mai supt. Un fel de linie, la început mai groasă, pentru ca mai apoi să devină din ce în ce mai subțire. Zona susținătorilor, colegi de partid, este mai rarefiată, poate pentru că Ludovic susține în continuare păstrarea distanței legale. Doi metri însemnând de fapt zidul care ne ferește de moarte, pe noi toți, și îl conduce la moarte pe fostul prim ministru. În același timp Florin Cîțu crește în ochii celor care știu să țină mâna căuș și întinsă, semnalizând pomana. De 30 de ani au învățat la perfecție cine îi poate ajuta și cine îi poate folosi ca marfă de aruncat peste gard, înlesnind viața de zi cu zi a condamnaților pe nedrept, gen Dragnea, cei care au fost aleși să fie țapii ispășitori ai celor care nu înțeleg că în democrație contează nu cine are cele mai multe voturi în sondaje, ci doar cei care știu că în politică adunarea este mult mai puternică decât înmulțirea. De fapt, această primă operație de aritmetică de clasa întâi s-a demonstrate că în politică mult mai puternică decât orice înmulțire, fie ea și de oameni.
Dar linia întâi nu înseamnă doar orizontul politic al unei țări, chiar dacă în toate regimurile politice democrate se vorbește despre braeking news-uri, în care jurnaliștii sunt de fapt eroii principali.
Starea de pandemie a introdus în ecuația puterii acel suis generis din care am reușit să facem rost de o stare de urgență, prelungită într-o interminabilă stare de alertă, spațiul tuturor posibilităților și a tuturor hoțiilor fașă de care, prin lege, nu trebuia să dai seamă.
Și, totuși, acest nou coronavirus a dat de muncă în primul rând mass media, din rândul cărora a și produs morții de serviciu necesari validării realității pe care suntem chemați să o trăim.
Covid-19 a ucis peste 1.500 de jurnaliști din 77 de țări de la declanșarea pandemiei. Din cele aproape patru milioane de victime, presa își ”adjudecă” 1500 de jurnaliști căzuți la datorie. Chiar dacă, statistic vorbind, ne situăm la o eroare credibilă de 0,0375 victime, un singur om care moare devine un eșec, pe care nu putem să-l ascundem, nu avem cum să-l minimalizăm. Cele mai multe cazuri s-au înregistrat în India și Brazilia, iar luna cu cel mai negru bilanț a fost mai, potrivit  ONG-ului Press Emblem Campaign (PEC).
Secretarul general al PEC, Blaise Lempen, a deplâns faptul că în ţările în dezvoltare progresul campaniei de vaccinare este insuficient şi a reamintit că jurnaliştii sunt o categorie profesională deosebit de expusă virusului. În acest sens, ONG-ul le-a mulțumit țărilor care au inclus jurnaliştii în grupurile prioritare pentru imunizare şi guvernelor care au luat măsuri pentru a ajuta familiile ziariştilor decedaţi.
Pe continente, America Latină a înregistrat 795 de morţi, peste jumătate dintre decesele consemnate în rândul ziariştilor, urmată de Asia, cu 406 de decese, Europa cu 192, Africa, cu 57 şi America de Nord, cu 51.
În ce priveşte ţările, mass-media indiene au fost cele mai afectate cu cel puţin 246 de jurnalişti decedaţi în ultimul an şi jumătate, deşi, potrivit unor surse, cifra reală ar putea depăşi 400.
După India, cea mai afectată ţară este Brazilia cu 239 de ziarişti morţi de COVID-19, urmată de Peru cu 163 şi de Mexic cu 112.
Următoarele zece ţări cele mai afectate din lume sunt în ordine Columbia, Italia, Bangladesh, Ecuador, SUA şi Iran. Și în Spania, de la începutul pandemiei s-au înregistrat 15 decese în rândul acestor profesionişti.
ONG-ul a transmis că, în mai, a fost atins un record al deceselor în rândul jurnaliștilor, respectiv 200.
PEC notează că numărul real al jurnaliștilor care au decedat din cauza Covid-19 ar putea fi mai mare, având în vedere că unele ţări nu dispun de informaţii fiabile,
Imunizarea prin vaccin devine o țintă de atins a principalelor țării care au declanșat o luptă nemiloasă împotriva Covid-19.
La noi, în România, atacul este din ce în ce mai necruțător.
49.405 doze de vaccin au fost administrate în ultimele 24 de ore, dintre care 37.294 Pfizer, 3.020 Moderna, 2.011 AstraZeneca și 7.080 Johnson&Johnson. În privința reacțiilor adverse semnalate, majoritatea au fost comune și minore, potrivit datelor făcute publice luni, 7 iunie, de Comitetul Naţional pentru Vaccinarea anti-COVID (CNCAV).
Din totalul persoanelor vaccinate în ultimele 24 de ore, 17.205 au primit prima doză, iar 32.3200, a doua.
Până în prezent, conform CNCAV, au fost administrate 8.288.345  de doze (începând cu 27 decembrie 2020) unui număr de 4.457.688 de persoane. Din total, 459.936 de persoane au fost vaccinate cu o doză, iar 3.997.752 au primit și rapelul.
În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 20 de reacţii adverse comune şi minore, dintre care 15 la Pfizer, 1 la Moderna, 1 la AstraZeneca și 3 la Johnson&Johnson. Una a fost reacţie de tip local, iar 19 reacţii generale.
De la începutul imunizării, s-au înregistrat 16.264 reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson. Dintre acestea, 1.752 sunt reacţii de tip local, iar 14.512 reacţii generale.
149 de reacţii adverse sunt în curs de investigare, precizează CNCAV.
Avem sau nu avem destinul eroilor în urma cărora rămâne nu doar sacrificiul, cât mai ales rămâne șansa speranței că vom reuși în cele din urmă să redevenim noi înșine.
ADI CRISTI