24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
În anul 2021, în școlile din București încă mai predau cadre didactice necalificate, pe posturi pentru care nu au fost pregătite. În alte locuri din țară, în multe unități de învățământ, lipsa personalului didactic calificat pe disciplinele științifice – matematică, fizică, chimie – și în domeniul informatică/TIC este acută. În fața unei asemenea situații, întrebarea firească este ce se întâmplă în unitățile de învățământ din zonele rurale. Un reportaj de la Digi 24 arăta că trei din cei cinci „profesori“ ai unei școli din mediul rural erau necalificați: un agronom îi învăța pe elevi franceza, profesoara de geografie le mai preda alte patru materii, fără să fi urmat vreun curs de conversie profesională, în vreme ce la grădiniță preșcolarii aveau o educatoare care absolvise un liceu auto. Studiile la nivelul Uniunii Europene arată că în clipa de față suntem singura țară din UE în care predau profesori necalificați, în condițiile în care la nivel european nu există cadrul didactic care să nu aibă cel puțin două specializări.
3.750 de necalificați predau în școlile din România anului 2021
În 2015, din totalul de cadre didactice active în învățământul preuniversitar, 5.000 erau necalificate; în 2018, 4.500 erau necalificate; în prezent, în 2021, potrivit președintelui Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Simion Hancescu, 3.750 de cadre didactice nu sunt pregătite corespunzător postului pe care îl ocupă și pentru disciplina pe care o predau. Cum s-a ajuns aici? De ce de 30 de ani se perpetuează această situație? Știm cu toții de ce: pentru că de trei decenii învățământul este subfinanțat și supus unor experimente nefericite care l-au făcut din ce în ce mai puțin atractiv pentru absolvenții buni și foarte buni. De aceea, pentru mulți sistemul de învățământ nu reprezintă decât o haltă și e tratat ca atare.
Formarea inițială este la pământ
Din Ziarul de Iași aflăm că, de ani buni, elevilor din mediul rural un singur profesor le predă și trei discipline, fără a avea la bază vreun curs de conversie profesională. Profesorul de chimie le predă copiilor și fizică, și biologie, cel de istorie, face și orele de engleză, și cultura civică. Desenul, sportul și muzica sunt predate de un singur cadru didactic, necalificat pentru niciuna dintre discipline. „Este un lucru absolut anormal ca un asemenea profesor să predea elevilor. Cum poate să aibă pretenția de a-i face pe elevi să înțeleagă, dacă el nu a făcut metodică, nu a făcut pedagogie?!“, spune Simion Hancescu, președintele FSLI și accentuează: „Aceasta este o mare greșală pe care a făcut-o învățământul superior – formarea inițială este la pământ“.
Laviniu Lăcustă, președintele Uniunii Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar Iași, subliniază în Ziarul de Iași: „Ne surprinde lipsa de interes din partea Ministerului Educației. Aceasta este o problemă veche de ani!“. Camelia Gavrilă, fost deputat PSD, fost inspector școlar general al ISJ Iași, actualmente director al Colegiului Național Costache Negruzzi din Iași, spune pentru Ziarul de Iași că „soluția se numește conversie profesională și este frecvent folosită în Occident, acolo unde toți profesorii au o dublă specializare“.
Nu avem echivalent în Europa și nici în România
Potrivit liderului FSLI, în prezent, la nivelul învățământului preuniversitar, din cei 3.750 de necalificați angajați pe posuri de cadre didactice, aproximativ 700 sunt absolvenți de liceu, doar cu diplomă de Bacalaureat, iar restul, cu studii superioare. „Este o situație unică în Europa, foarte gravă, spune Simion Hancescu. În țară, nu mai există niciun domeniu în care să vedem angajați fără studii corespunzătoare. Cum ar fi în domeniul sănătății să vezi angajați medici fără studii superioare sau mecanici de locomotivă necalificați în domeniu? Deci, nu avem echivalent, suntem unici și în România, și în Europa“.
Cei mai mulți necalificați din învățământ se află în zonele rurale și în cele dezavantajate economico-social, dar, spune liderul FSLI, din aceștia pot fi întâlniți și în unități de învățământ preuniversitar din mediul urban și chiar în Capitală, unde necalificați există chiar și în colegii, predând științele exacte.
Potrivit lui Simion Hancescu, îngrijorarea sindicatelor din educație vine și din aceea că Ministerul Muncii și Protecției Sociale pregătește un proiect de lege pentru modificarea Legii pensiilor, în vederea interzicerii cumulului pensiei cu salariul în domeniul public, ceea ce va conduce la creșterea numărului de necalificați în învățământul preuniversitar. De ce? Pentru că, spune el, „dacă se va interzice, în învățământ, cumulul pensiei cu salariul, numărul necalificaților va crește, se va dubla practic, deoarece în momentul de față avem foarte multe cadre didactice pensionare care cumulează salariul cu pensia. Or, dacă se va interzice acest cumul, cu siguranță cei mai mulți dintre ei vor opta pentru pensie. Își asumă un risc uriaș, pentru că, pe lângă cei aproape 4.000 de necalificați or să mai apară 4.000“.
Înainte de 1989, funcționa mecanismul repartițiilor în funcție de media anilor de studii și de media obținută la examenul de licență. Orice tânăr absolvent de învățământ superior trebuia să se ducă acolo unde era trimis, într-un stagiu de trei ani medii, în mediul urban sau rural. „Eu am făcut practica în Bucovina, prin anii ’70. Atunci nu exista niciun profesor necalificat. Acum, da!“, își amintește liderul FSLI.
