Învăţământul dual poate fi una din soluţiile pentru piaţa muncii, dacă nu îl transformăm într-un simplu slogan, susţin reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS), care, în acest context, recomandă premierului Florin Cîţu „să verifice mai atent informaţiile care vin de la surse mari consumatoare de bani publici, care îşi clamează rezultate inexistente”.
„Am luat act cu surprindere de declaraţia dlui prim-ministru Florin Cîţu, referitoare la învăţământul dual, făcută cu ocazia participării sale la conferinţa ‘Professional Dual Summit’, alături de reprezentanţi ai autorităţilor publice şi ai marilor companii din România, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, din cadrul Secretariatului General al Guvernului (…) Îl anunţăm pe premierul Cîţu că poate citi, pe site-ul Ministerului Educaţiei, raportul ‘Inserţia pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ dual – Promoţia 2020’ (data publicării 18.12.2020), conform căruia ponderea operatorilor economici implicaţi în dual, deveniţi angajatori parţiali ai absolvenţilor de învăţământ dual este de 53%, adică doar puţin peste jumătate din angajatorii care au devenit parteneri învăţământ dual au recrutat doar o parte din absolvenţii acestor programe”, menţionează sindicaliştii, într-un comunicat transmis, miercuri, AGERPRES.
Conform aceluiaşi raport, din 236 de operatori economici implicaţi în dual la nivel naţional, 111 nu au efectuat angajări din rândul absolvenţilor de dual.
„Aşadar, şi învăţatul dual poate produce absolvenţi care devin persoane neocupate şi din păcate aceştia sunt foarte mulţi, căci rata de succes comunicată pe acest tip de programe este o rată nu numai nesatisfăcătoare, ci chiar ridicolă. Iar dacă nu recunoaştem această problemă e greu de presupus ca sistemul dual va produce cu adevărat beneficii pentru economie şi pentru forţa de muncă din România”, susţin sindicaliştii.
Potrivit sursei citate, învăţământul dual poate fi o soluţie, atâta vreme cât este corect abordat, revizuit pe măsură ce sunt constatate unele disfuncţii, iar implicarea părţilor interesate în acest proces este echitabilă şi etică.
„În niciun caz nu va evolua şi nu va reprezenta o soluţie eficientă, viabilă şi corectă, dacă este promovat şi prezentat în mod festivist, fără dreaptă măsură, fără nicio nuanţă de gândire critică şi, în fond, fără preocuparea reală de ajunge la soluţii împărtăşite şi transparente. Riscăm să transformăm actualul sistem de învăţământ dual într-un sistem consumator de bani publici fără eficienţă şi mai ales de irosire a destinelor umane”, atenţionează membrii BNS.
În viziunea acestora, deşi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) sunt prevăzute 338 milioane de euro pentru învăţământul profesional şi dual, „aceşti bani vor deveni disponibili unor consorţii nu atât de precis definite, dar care vor include (în mod paradoxal) şi universităţi”.
„Oare să fi pierdut atât de net universităţile din România competiţia cu mediul universitar european şi internaţional, încât să fie obligate să apeleze şi la resursele alocate învăţământului profesional şi tehnic dual?”, se întreabă reprezentanţii BNS.
La finele lunii iunie, premierul Florin Cîţu a declarat că în Pilonul III al PNRR au fost alocate 400 de milioane de euro pentru învăţământul dual, în contextul în care acesta este „singurul sistem care nu scoate şomeri de pe băncile şcolii”.
„În Pilonul III am alocat exact pentru învăţământul profesional şi dual suma de 400 de milioane de euro. Este o sumă importantă, consistentă, care sunt sigur că va fi folosită eficient. Până la urmă, cu 400 de milioane de euro putem să facem minuni. Vedem ce au făcut companiile private cu propriile resurse. Toate aceste companii cu care am discutat, companii mari (…), au spus foarte clar că au avut o problemă cu forţa de muncă la un moment dat şi şi-au rezolvat-o investind în anumite clase, în anumite licee. Deci au găsit această soluţie de sistem dual. Dar trebuie făcut mai mult şi acum ideea este cum extindem un program de succes la nivel naţional. Acest sistem cred că este singurul sistem care nu scoate şomeri de pe băncile şcolii, pentru că ai un sistem unde oamenii au garanţia unui loc de muncă exact când termină şcoala”, a afirmat şeful Executivului, la „Professional Dual Summit” – eveniment organizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
La rândul său, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a vorbit despre investiţiile în campusuri ce susţin învăţământul dual şi de nevoia să existe o „schimbare de mentalitate”.
„Atunci când statul va investi 338 de milioane de euro în aceste campusuri, zece campusuri sunt în momentul de faţă în negociere cu Comisia, îndrăznesc să îmi manifest optimismul, deşi negocierile nu sunt încheiate, (…) situaţie în care, investind 338 de milioane de euro, agenţii economici care deja până acum au fost dispuşi şi au şi făcut să investească din propriile resurse pentru formarea unor angajaţi cu competenţe de care au nevoie vor fi mult mai interesaţi să se alăture într-o manieră mai profundă, cel puţin în zona acestor zece campusuri”, a arătat ministrul, care a evidenţiat că „în România Educată (…) învăţământul dual este o prioritate majoră”. AGERPRES