CE despre România: Percepţia privind independenţa justiţiei s-a îmbunătăţit, deficitul de resurse umane rămâne o preocupare

În capitolul referitor la sistemul de justiţie, raportul notează că percepţia asupra independenţei justiţiei se situează la nivel mediu, îmbunătăţindu-se semnificativ la nivelul publicului general prin comparaţie cu anii anteriori.

Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei sunt în proces de revizuire, iar un proiect de lege separat vizând desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ) se află în dezbatere la parlament.

Documentul mai consemnează că CJUE (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene) a emis o decizie preliminară cu privire la răspunderea civilă a judecătorilor şi procurorilor, şi aminteşte că proiectele de legi ale justiţiei includ modificări ale regulilor care guvernează numirea şi responsabilitatea conducerii Inspecţiei Judiciare.

Procedura de numire a şefilor de parchete este revizuită ca parte a amendamentelor la legile justiţiei, iar cea de demitere a şefilor de parchete va fi amendată în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În ce priveşte calitatea sistemului de justiţie, raportul Comisiei constată că deficitul de resurse umane rămâne o preocupare. La nivelul lunii decembrie 2020, aproape 10% dintre locurile de judecători şi aproape 16% dintre cele de procurori erau în continuare vacante, ceea ce are un impact şi asupra eficienţei sistemului de justiţie, susţine Comisia.

Deşi prevederea ce permitea pensionarea anticipată a magistraţilor cu o vechime de 20 de ani, introdusă în 2018, a fost abrogată de parlament în martie 2021 în urma recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi GRECO, aproape 300 de magistraţi s-au pensionat în 2020 şi aproape 150 în primul trimestru din 2021, amplificând şi mai mult acest deficit.

Decizia CCR de a declara neconstituţională prevederea prin care era necesară aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru organizarea şi desfăşurarea concursurilor de admitere în magistratură a creat un vid juridic, ceea ce a făcut ca în 2020 să nu fie organizat niciun concurs de angajare de noi magistraţi.

Pentru a umple acest vid legislativ, la 22 iunie 2020, Ministerul Justiţiei a scos în dezbatere publică un proiect de lege cu privire la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, proiect adoptat de Senat la 3 februarie 2012. Cu toate acestea, la sesizarea unui grup de parlamentari, CCR a declarat neconstituţională legea în cauză.

Ca rezultat, legislaţia în vigoare nu a permis organizarea de concursuri de admitere în magistratură, ceea ce a condus la întârzieri suplimentare în noi angajări şi la o creştere a volumului de încărcare a judecătorilor şi procurorilor, această presiune suplimentară având implicaţii asupra calităţii şi eficienţei justiţiei.

O nouă lege, adoptată de parlament la 28 iunie 2021, a vizat acest vid legal şi va permite organizarea de concursuri de admitere în magistratură în 2021 şi 2022.

Raportul evidenţiază că, prin decizia din 14 iulie 2021, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale prevederile care ar fi redus de la 10 la 7 ani vechimea necesară pentru înscrierea la concursurile pentru numirea procurorilor în cadrul DNA şi DIICOT.

La capitolul referitor la cadrul anticorupţiei, raportul Comisiei Europene notează că percepţia printre experţi şi şefi de companii este că nivelul corupţiei în sectorul public rămâne ridicat. În Indicele privind percepţia corupţiei al Transparency International, România are un scor de 44/100, care o plasează pe locul 19 în Uniunea Europeană şi pe locul 69 la nivel global. Această percepţie a rămas relativ stabilă în ultimii 5 ani.

Documentul mai consemnează că adoptarea unei noi Strategii naţionale anticorupţie pentru 2021-2025 constituie o prioritate pentru guvern, iar eficienţa anchetelor şi sancţionarea corupţiei la nivel mediu şi înalt s-a îmbunătăţit.

Amendamentele din 2017-2019 la legile justiţiei au reprezentat un impediment major pentru buna funcţionare a DNA, ceea ce va continua atât timp cât vor fi în vigoare, atenţionează Comisia Europeană.

Raportul mai arată că incertitudinea cu privire la amendamentele la codul penal şi la codul de procedură penală rămâne o provocare importantă în lupta contra corupţiei.

Camera Deputaţilor a stabilit criterii pentru ridicarea imunităţii parlamentare, dar Senatul încă nu le-a dat aprobat.

Potrivit raportului, cadrul legal cu privire la integritate rămâne fragmentat, iar Agenţia Naţională de Integritate (ANI) continuă să investigheze incompatibilităţi, conflicte de interes şi averi nejustificate.

Sistemul electronic PREVENT de prevenire a conflictelor de interese în achiziţiile publice este eficient, dat fiind că numărul de conflicte de interese detectate s-a redus semnificativ.

În România este în vigoare din 2014 o lege de protejare a avertizorilor de integritate, însă, în practică, aplicarea sa este relativ limitată.

În pofida pandemiei de COVID-19, urmărirea penală a cazurilor de corupţie a rămas eficientă.

La capitolul referitor la pluralismul media şi libertatea presei, raportul afirmă că lipsa unor garanţii specifice pentru independenţa editorială şi standarde editoriale continuă să provoace preocupări, documentul mai notând că transparenţa privind acţionariatul instituţiilor media continuă să fie incompletă.

Publicitatea de stat continuă să fie o sursă importantă de finanţare pentru sectorul media, iar fondurile oferite prin campania de informare derulată de stat au reprezentat un mijloc important de susţinere a media în timpul pandemiei de COVID-19. Totodată, continuă să fie raportate procese pentru defăimare intentate unor jurnalişti de investigaţii, mai constată Comisia în raportul său.AGERPRES