24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Atragerea atenție spre altceva a reușit să scoată din linia întâi a preocupărilor cetățeanului român a ceea ce numim noi de doi ani pandemie. Iată că, am reușit să ne obişnuim cu virusul ucigător, cu toate restricțiile impuse fără drept de apel de cei pe care nici nu reușim să-i identificăm de partea cui sunt. Pentru cine joacă, pentru cine se sacrifică, atâta tip cât rolul conducătorului definește capacitatea umană de sacrificiu pentru binele celor mulți, a celor pe care el a jurat că-l va servi.
După un blocaj emoțional firesc apariției a ceea ce nu reușeam să înțelegem, a urmat obișnuința care s-a izbit frontal de indiferența clipelor diurne. Încetul cu încetul ne-am obișnuit și cu alarma pedepsei obligatorii în cazul în care nu vom reuși să fim apți pentru următorul pas înainte, direcție în care am tot sperat că vom scăpa de toate relele pământului.
Centrul de Sociologie Urbană şi Regional a realizat în intervalul 8-10 septembrie 2021 pe 861 de respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste un sondaj de opinie.
Sondajul CURS are o marjă maximă de eroare de +/-3,3% la un nivel de încredere de 95%.
Potrivit sondajului, principala îngrijorare a românilor, în acest moment o reprezintă creşterea preţurilor (36%).
Următoarele griji ale românilor sunt: – întoarcerea copiilor în învăţământul online: 16%, – criza politică: 14%, – valul 4 al pandemiei: 13%, – scăderea puterii de cumpărare: 8%
– sănătate, spitale: 6%, – corupţie: 3%.
Dacă luăm ”valul 4 al pandemiei” ca mijloc de axă, constatăm că el este încadrat de două momente existențiale (creșterea prețurilor, întoarcerea copiilor în învățământul online) la care se adaugă criză politică. De cealaltă parte a îngrijorării noastre există scăderea puterii de cumpărare, sănătatea, spitale și pe ultimul loc ajunge corupția, dar nu ca element rezolvat, cât mai ales ca minus despre care doar se vorbește, fără a se acționa decisiv.
Ne îngrijorează deci scăderea puterii de cumpărare a ceea ce reușim noi să câștigăm, dublată fiind de creșterea preţurilor la un nivel specific crizelor economice profunde.
Cât de informat considerați că sunteți despre actuala criză politică? – este întrebarea care aduce în prim planul sondajului un răspuns surpinzător acela prin care 75% dintre subiecți se consideră a fi foarte informați sau informați despre ceea ce se întâmplă pe scena politică a țării (sic!) Un astfel de procent nu mai impune nici un fel de comentariu, pentru a stabili dacă se vorbește sau nu în cunoștință de cauză.
Tot acest sondaj încearcă să stabilească eventualele costuri politice pe care actual putere (PNL-USR-PLUS- UDMR) le va deconta în eventualitatea unor alegeri anticipate. Chiar dacă poporul este împărțit aproape jumătate/jumătate în a nu dori sau a dori alegeri anticipate 45%/42%, în eventualitatea declasării acestora, scena politic ar avea următoarea configurație: PSD – 36%, PNL-19%, AUR – 14%, USR-PLUS – 11%, UDMR -5%, PMP – 5%.
Din nou cifrele încearcă să ne prindă captivi și să ne subjuge speranțele de a ne mai întâlni cu noi, parte din partea celor care se cred învingători, chiar dacă un astfel de om are nevoie în primul rând de o minimă înțelegere de la care să putem porni atunci când punem pe masa suma realizărilor obținute. În primul rând decontul va trebui să-l facem către societate, față de care ne-am angajat să fim mai buni decât am fost, să fim mai responsabili decât am promis că vom fi.
Perspectiva încă nu are cum să fie clară, atâta timp cât între noi și orizont există acea masa de pâclă prin care nu se poate vedea, prin care nimeni nu poate să-și dea seama unde ne aflăm, în ce direcție este viitorul și unde se situează spatele în care ar trebui să fie trecutul, depozitar al realizărilor noastre.
ADI CRISTI
