Vladimir Putin apără victoria partidului pro-Kremlin Rusia Unită la recentele alegeri legislative

Preşedintele rus Vladimir Putin a apărat luni victoria partidului pro-Kremlin Rusia Unită la recentele alegeri legislative, ceea ce, a spus el, constituie o ‘garanţie de continuitate şi stabilitate’, în faţa acuzaţiilor de fraudă electorală din partea opoziţiei, relatează EFE.

‘Fără dubii, aceasta reflectă nivelul ridicat de încredere al cetăţenilor în partid şi în acţiunile sale concrete pentru binele Rusiei şi al societăţii noastre’, a afirmat Putin în cadrul unei reuniuni prin videoconferinţă cu capii de listă ai formaţiunii de guvernământ.

Putin i-a felicitat astfel pe primii cinci care au deschis lista electorală a Rusiei Unite, printre care ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, pentru victoria lor ‘convingătoare’, prin care au contribuit la obţinerea unei majorităţi constituţionale în Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal).

‘Acest succes este important şi semnificativ şi o garanţie de continuitate şi stabilitate în dezvoltarea ţării’, a spus el.

Preşedintele rus a recunoscut că ‘există multe critici’ la adresa partidului Rusia Unită, căruia i se reproşează că a monopolizat controlul în camera inferioară din 2003, dar că acestea sunt inevitabile pentru un partid de guvernământ, în opinia sa.

‘Dar cel mai important este că oamenii au încredere în cei pentru care votează’, consideră şeful statului rus.

În acelaşi timp, el a legat diminuarea nesemnificativă a numărului de locuri de ‘încercările grele’ cu care s-a confruntat Rusia în ultimul timp, de la pandemia de COVID-19 la scăderea veniturilor populaţiei sau creşterea numărului de şomeri.

‘Cu toate acestea, partidul îşi menţine cu încredere poziţia de avangardă, ceea ce este extrem de important’, a apreciat el.

Or, tocmai acesta este argumentul la care recurge opoziţia pentru a pune sub semnul întrebării victoria Rusiei Unite cu 50% din voturi pe listele de partid şi aproape 90% în circumscripţiile majoritare, în condiţiile în care, înainte de alegeri, partidul era creditat cu sub 30% din intenţiile de vot.

Comuniştii, observatorii independenţi şi opoziţia condusă de opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi consideră alegerile de acum o săptămână drept ‘cele mai murdare din istoria’ recentă a Rusiei, situaţie la care au contribuit persecuţia candidaţilor opoziţiei şi reducerea camerelor de supraveghere din secţiile de vot.

Între altele, opoziţia denunţă fraudarea votului electronic şi de la domiciliu, forţarea angajaţilor din sectorul militar şi public de a merge la vot şi manipularea rezultatului scrutinului profitându-se de cele trei zile de votare.

Dacă în 2011 fraudele oficiale au declanşat cele mai ample manifestaţii de protest de după căderea URSS, de această dată comuniştii au reuşit să scoată în stradă doar 1.000 de simpatizanţi sâmbătă în centrul Moscovei.

Liderul comuniştilor, Ghennadi Ziuganov, nici nu a participat la manifestaţie, mergând în Dumă să se întâlnească cu preşedintele Vladimir Putin în format de videoconferinţă, în cadrul căreia şeful statului a ţinut să sublinieze că alegerile au fost ‘deschise’, şi a respins criticile legate de manipularea votului electronic.

Pentru a asigura victoria partidului puterii, autorităţile, cu ajutorul instituţiilor de forţă, i-au arestat sau i-au forţat să se exileze pe principalii aliaţi ai lui Navalnîi şi pe alţi lideri ai opoziţiei. Aceştia nu au putut să participe la alegeri.

Rusia Unită a obţinut, în urma scrutinului desfăşurat timp de trei zile – în 17, 18 şi 19 septembrie -, 324 de locuri dintr-un total de 450, câte numără Duma de Stat, fiind urmată de Partidul Comunist (57), de Rusia Justă (27), Partidul Liberal-Democrat (LDPR) al lui Vladimir Jirinovski (21) şi formaţiunea ‘Oameni noi’, care a primit 13 locuri. Despre aceasta din urmă, unele media ruse afirmă că ar fi o ‘creaţie’ a şefului adjunct al administraţiei prezidenţiale Serghei Kirienko, care s-a ocupat în mod special de scrutin, pentru a se crea falsa impresia că la alegeri au fost admise şi alte partide în afară de cele care au avut ‘binecuvântarea’ Kremlinului. AGERPRES