Dragu: Fără energie nu se mişcă economia

România are la dispoziţie peste două miliarde de euro pentru creşterea eficienţei energetice, bani alocaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru renovarea a 3.500 de imobile cu un total de 6,5 milioane de metri pătraţi, a declarat joi, preşedintele Senatului, Anca Dragu.

Potrivit preşedintelui Senatului, pentru ca eficienţa economică să nu rămână pe hârtie, trebuie făcuţi „paşii concreţi” pentru implementarea reformelor în domeniu.

„Avem această nouă componentă la nivel european, lansată pe 14 octombrie, valul renovărilor. Şi România face parte din acest val al renovărilor şi în PNRR ştim că avem cuprinse peste două miliarde de euro pentru acest obiectiv. Vor fi renovate 3.500 de imobile cu un total de 6,5 milioane de metri pătraţi clădiri rezidenţiale, dar şi clădiri publice. Asta este o componentă pentru creşterea eficienţei energetice. Dar putem vorbi şi despre companii, ce se întâmplă şi în zona de producţie a energiei atât pe producţie, cât şi pe consum – persoane fizice, persoane juridice (…). Ceea ce trebuie să discutăm, paşii concreţi pentru implementarea tuturor măsurilor reformelor, astfel încât eficienţa energetică să nu rămână pe hârtie, să se întâmple şi să contribuie astfel la un model de creştere economică mai sustenabil şi mai verde”, a precizat Dragu, la deschiderea conferinţei „Standarde nZEB – Eficienţa Energetică şi Materiale de Construcţii – Ediţia a II”, eveniment organizat de Comisia pentru industrii.

Dragu a adăugat că eficienţa energetică apare pe fondul unei creşteri economice şi al unui consum descendent, cu implicaţii pozitive pentru companii, mediu, dar şi pentru cetăţeni.

„Fără energie nu se mişcă economia. Ca atare, dacă noi dorim o creştere economică ascendentă şi un consum descendent, înseamnă că între ele intervine eficienţa energetică. Vom consuma mai puţin, dar vom fi mult mai eficienţi în consumul acestor resurse. Implicaţiile sunt pozitive pentru companii în ceea ce priveşte costul, pentru mediu, pentru că trebuie să mergem şi pe soluţii mai verzi şi trebuie să ne uităm, în acelaşi timp, şi la sustenabilitatea acestui model pe termen lung. Pentru că poate în anii trecuţi nu am avut suficient în vedere această sustenabilitate a modelului de creştere economică şi a componentei energetice pe termen lung. De aceea, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ne uităm şi la cele produse de clădiri, de exemplu”, a explicat Dragu.

În context, deputatul Oana Ozmen, secretar al Comisiei pentru Industrii şi Servicii, a afirmat că este nevoie de un proiect-pilot privind eficienţa energetică, de legislaţie şi de consolidarea instituţiilor cu rol de control.

„Ne propunem prin acest PNRR ca aproape 1.500 de blocuri să fie reabilitate energetic, peste 2.000 de clădiri publice, numai că este important să avem un început care constă în primul rând în a avea un proiect – pilot, care să ne aducă în faţă aceste beneficii. Este important ca legislaţia să fie updatată, este important ca autorităţile implicate – şi aici vorbim de ministerele de resort – să poată pune în aplicare această legislaţie şi este important să consolidăm acele instituţii cu rol de control, cum este Inspectoratul de Stat în Construcţii. De asemenea, nu trebuie să uităm auditorul energetic, care devine extrem de important ca rol pe care îl va avea în ceea ce priveşte eficienţa energetică a clădirilor”, a arătat Ozmen.

Deputatul Bende Sandor, preşedintele Comisiei pentru industrii, a spus că pentru eliminarea emisiilor de carbon este nevoie de această tranziţie în ceea ce priveşte producţia de energie.

„Ar trebui, într-un fel sau altul, să scădem consumul de energie, asta vine la pachet şi cu o dorinţă de eficientizare prin folosirea unor materiale de construcţii speciale sau a unor tehnologii noi, care necesită o cât mai redusă cantitate de energie, cât mai aproape de zero (…). Acestea sunt nişte lucruri care în următoarele decenii vor marca şi vor revoluţiona toată piaţa aceasta, de la producerea energiei electrice sau gazelor naturale până la un alt nivel de trai, un alt nivel de concepţie. Nu este un drum uşor, pentru că termenele sunt exacte. Până în 2030 trebuie să eliminăm 55% din emisiile de carbon. Până în 2050, va trebui să le eliminăm în totalitate”, a susţinut deputatul.
AGERPRES