POEMUL DE VINERI

Încercuit mă dau de-a dura

Încercuit mă rup în segmente
Descopăr pe munte urme de pași
cum pe ape descopăr
picături de ocean
și-n trupul tău mă descopăr
fugar
sau poate să fie umbra
de întâmpinare
flacăra pierdută-n cenușă

poate să fie, poate să fie
iluzie stropită cu apă vie
cu apă vie, cu apă vie,
poate să fie, poate să fie
umbra mea condamnată
să-nvie

încercuit mă dau de-a dura
ca un cerc lovit cu un băț
printre roți de căruță
leneșe învârtite-n galop
de caii rătăcitori
cu ochelari struniți
și îngândurați

locuiesc într-un cal
sau nu, locuiesc
într-un nechezat de cal
într-un strigăt de ajutor
de foame, de sete, de somn
sau poate de dor

îmi este dor de tine
mai mult decât m-am dorit
un dor nebun cu aer dezmoștenit
mi-e dor de începutul în care
am visat ce înseamnă visarea
lovitura de bice
îndemnul, ninsoarea.

ADI CRISTI