Tăcerea înconjoară încăperile
despărţite
de silabele care ne separă
care ne iau în seamă,
cum în seamă ne iau prăbușirile
de sub fiecare explozie.
Cad pereții de pe marginile infinitului
și acoperișul care ne înghesuie respirația
avem nevoie de aer cât mai puțin
avem nevoie doar
de libertatea care se joacă
de-a baba oarba.
Morții ne prind de mână
plimbările devin parte din distracție
avem atât de puțin și totuși atât de mult
până la epuizarea așteptării
în urma căreia scoatem din casă
fotografia de la nuntă,
dar și cea făcută pe ultimul drum
drumul care ne desparte
rămâne singurul drum
care ne strânge în brațe
cad cărămizile și podul se transformă
în boltă cerească.
Ascultă cum tresare palma
sub degetele devenite mișcătoare
și pline de pulsul care ne strange din risipire
și ne pune la treabă.
Ave Maria Dominos
ADI CRISTI