ÎNCĂPERE CU FERESTRE DESCHISE

Încăperea sufocată de praful stătut

împarte lumina

în neagră și albă

și astfel coboară în palma cu lut

un Ler pentru care hlamida e dalbă

 

Învață să urce un deget pe gură

și ce ar putea să însemne iubirea

din cântec un  murmur parcă te fură

și-n noapte se zbate pe ziduri zidirea

 

E taină sau cântec prin murmur să fie

un val de pământ se ridică la stele

și-n urmă se-ntâmplă lumina să-nvie

întoarsă pe dos până la piele.

 

Încăpere sufocată de praful stătut

Din cântec un murmur parcă te fură

Și astfel coboară în palma cu lut

Învață să urce cu degetul la gură.

 

Și ce ar putea să însemne iubirea

Și-n noapte se zbate pe ziduri zidirea

Și-n urmă se-ntâmplă lumina să-nvie

E taină sau cântec prin murmur să fie.

 

ADI CRISTI