AERUL ARS E TULBURE

Iubește-mă
până când
va rămâne din mine
o umbra care să-mi semene

Un fel de tăciune
dezmembrat de formă
și de căldură
Un simplu zâmbet
surprins
de intenția mea de a fi luat
în seamă
ca și cum urma puternică de negru
ar fi aceeași încercare
de a locui într-un ochi izbitor de negru
fără de care nu ar mai exista
noaptea ascunselor mele evadări

Iubește-mă
până când
va rămâne Soarele
să ne bucure
și să ne disperse
înstrăinându-ne
cum mai sunt înstrăinați copiii
celor uciși
cu mâinile legate la spate
tulbure e aerul ars
ADI CRISTI