Potrivit celor adoptate, „modificarea regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, în condiţiile prezentei legi, cuprinde: majorarea cotelor procentuale de redevenţă petrolieră sau modificarea pragurilor de producţie brută aferente acestor cote, stipulate în fiecare acord petrolier la data de 1 septembrie 2022, sau modificarea bazelor de impozitare ori a metodei de calcul al redevenţelor petroliere datorate la data de 1 septembrie 2022 pentru operaţiuni petroliere de exploatare a petrolului din zăcămintele petroliere, reglementate de Legea nr. 238/2004 (…); majorarea cotelor, modificarea bazelor de impozitare sau a metodei de calcul al oricăruia dintre impozitele, taxele şi contribuţiile aplicabile la data de 1 septembrie 2022, exclusiv sectorului petrolier”.
Termenul prevăzut în Legea 256/2018 pentru modificarea regimului de redevenţe şi a regimului fiscal specific este 1 ianuarie 2023.
„Titularilor de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi/sau onshore de adâncime aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 septembrie 2022”, au mai stabilit deputaţii. În Legea 256/2018 acest termen este, de asemenea, 1 ianuarie 2023.
Modificarea Legii nr. 256/2018 în acest sens a fost introdusă de deputaţi în proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în vederea finalizării procedurilor administrative de soluţionare a cererilor aflate pe rolul comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti pentru aplicarea Legii nr.9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, şi a Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947 şi pentru modificarea unor acte normative.
Proiectul de lege mai prevede introducerea atribuţiei Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor de a soluţiona dosarele din punct de vedere al existenţei şi întinderii dreptului la despăgubiri, în termen de 60 luni de la data intrării în vigoare a legii, şi eliminarea competenţei de control a hotărârilor comisiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr.9/1998 şi a Legii nr.90/2003. Totodată, se modifică şi modalitatea de calcul a despăgubirilor ce urmează a se acorda pentru terenurile intravilane pentru care au fost formulate cereri în temeiul Legii nr.9/1998.
Camera Deputaţilor este for decizional. AGERPRES