Cartea ”Musei mele. Poesii şi alte cele” de Titus Popovici – lansată vineri, la Muzeul Literaturii Române

Volumul „Musei mele. Poesii şi alte cele” de Titus Popovici, apărut la Editura Academiei, va fi lansat vineri, de la ora 17,00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Potrivit paginii de Facebook a MNLR, la eveniment, având-o ca moderator pe Loreta Popa, sunt invitaţi scriitorul şi omul politic Varujan Vosganian, profesorul Ioan Cristescu, directorul MNLR, regizorul Mircea Cornişteanu, realizatorul TV Mihai Tatulici, actriţele Rodica Mandache şi Cerasela Iosifescu.

Născut la 16 mai 1930 în Oradea, Titus Popovici a urmat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1949-1953).

În anul 1950 a publicat un volum de schiţe scrise în colaborare cu Francisc Munteanu, „Mecanicul şi alţi oameni de azi”. După patru ani a apărut primul său roman, „Străinul”, cu caracter autobiografic, în care ironiza stilul de viaţă burghez din oraşul său natal.

Un an mai târziu, scrie adaptarea pentru ecran a nuvelei „Moara cu noroc”, de Ioan Slavici, filmul fiind remarcat pe plan internaţional şi nominalizat la festivalul de la Cannes pentru cea mai bună regie în anul 1957.

În 1964, Titus Popovici adaptează pentru ecran romanul „Pădurea spânzuraţilor”, scris de Liviu Rebreanu. Nominalizată la două premii în cadrul Festivalului de la Cannes, pelicula câştigă premiul pentru cea mai bună regie.

Anul 1967 deschide drumul pentru o serie de colaborări ale scenaristului cu regizorul Sergiu Nicolaescu, la filmele „Dacii”, „Mihai Viteazul” (1970), „Cu mâinile curate” (1972, scenariu original), „Ultimul cartuş” (1973).

În 1979, Titus Popovici scrie un scenariu transpus în filmul „Artista, dolarii şi ardelenii”, realizat de Mircea Veroiu. Scenariul parodiază filmele western. „Horea” (1984) sau „Crucea de piatră” (1993) sunt alte două filme al căror scenariu a aparţinut lui Titus Popovici.

Autor a peste 34 de scenarii de film şi a mai multor romane, nuvele şi piese de teatru, Titus Popovici lucrează până în ultimul an al vieţii – 1994, când se stinge, la 64 de ani, într-un accident rutier, în apropiere de Tulcea. Din anul 2002 o stradă din Oradea îi poartă numele.

A fost membru corespondent al Academiei Române, apoi a făcut parte din conducerea Uniunii Scriitorilor, a fost membru al C.C. al P.C.R. şi deputat de Bihor (de Beiuş) în Marea Adunare Naţională.

AGERPRES este partener media al evenimentului. AGERPRES