Mai multe propuneri ale Consorţiului Universitaria la proiectul privind învăţământul superior, agreate cu Ministerul Educaţiei

Potrivit sursei citate, reprezentanţii Consorţiului Universitaria şi cei ai Ministerului Educaţiei au purtat discuţii pe tema proiectului de lege.

Astfel, pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educaţiei a tuturor consorţiilor universitare, a tuturor centrelor universitare şi a tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă (matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice), reprezentanţii consorţiului au solicitat introducerea unui alineat nou.

De asemenea, „Componenţa comisiilor naţionale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea proporţională conform numărului de cadre didactice titulare în universităţi acreditate şi tuturor domeniilor de studii fundamentale şi ramurilor de ştiinţă – matematică şi ştiinţe ale naturii; ştiinţe inginereşti; ştiinţe biologice şi biomedicale; ştiinţe sociale; ştiinţe umaniste şi arte; ştiinţa sportului şi a educaţiei fizice”.

O altă propunere agreată prevede că instituţiilor de învăţământ superior de stat li se alocă o finanţare suplimentară de minimum 45% raportat la finanţarea de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Naţională a Finanţării Învăţământului Superior şi aprobate de Ministerul Educaţiei.

Totodată, „Ministerul Educaţiei asigură finanţarea de bază pentru instituţiile de învăţământ superior de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent pe cicluri, domenii de studii şi pe limbă de predare, inclusiv pentru învăţământul superior dual. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii”.

Conform unei alte propuneri, CNFIS propune metodologia de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior şi stabileşte anual costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învăţământul superior dual.

„Pentru a reduce deficitul de cadre didactice pentru învăţământul preuniversitar în specializările din domenii STEM se va creşte finanţarea per student echivalent la acele specializări publicate anual de Ministerul Educaţiei prin aplicarea unui coeficient suplimentar de 1.2 la coeficienţii de finanţare calculaţi de CNFIS. (…) Ministerul Educaţiei poate finanţa cercetarea ştiinţifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei”, sunt alte propuneri agreate.

În plus, reprezentanţii Ministerului Educaţiei au luat act de propunerea Consorţiului Universitaria de modificare a proiectului de lege a învăţământului superior în ceea ce priveşte procedura pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare.

În acest sens, s-a propus aplicarea principiului autonomiei universitare în procesul de aprobare a prelungirii statutului de titular pentru personalul din învăţământul superior după vârsta legală de pensionare. Astfel, universităţile, la propunerea departamentelor şi facultăţilor, cu avizul conform al consiliilor de administraţie, prin senatele universitare vor decide privind criteriile de performanţă pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani.

Cadrele didactice pensionate care nu vor avea calitatea de titular pot fi plătite şi cu ora sau se pot reîncadra în învăţământul universitar în poziţii de cercetare prin concurs.

„În afara propunerilor deja agreate la punctul I, Ministerul Educaţiei va lua în calcul şi propunerile punctuale transmise în procesul de consultare publică de fiecare dintre universităţile membre ale Consorţiului Universitaria”, afirmă aceeaşi sursă.

Comunicatul de presă este semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi preşedintele Consorţiului Universitaria, Marian Preda.

Tot luni, rectorul Universităţii din Bucureşti, Marian Preda, declara că instituţia de învăţământ superior nu poate susţine un proiect de lege care nu are o viziune privind promovarea învăţământului de calitate şi a cercetării fundamentale şi perpetuează sistemul „inechitabil” de finanţare.

„Ca să fac o primă evaluare generală, în ciuda încercărilor noastre mai vechi sau recente de a sprijini proiectul prin implicarea specialiştilor în educaţie ai universităţii, prin consultări sau prin propuneri de îmbunătăţire a proiectelor de legi ale educaţiei, situaţia este foarte îngrijorătoare. Am fost ignoraţi, amânaţi, am tras semnale de alarmă publice cu privire la lipsa de dialog, iar când am ajuns la discuţii şi negocieri pe o listă minimală de modificări, pe care Consorţiul Universitaria le-a făcut, de altfel, publice, cele mai multe au fost respinse parţial sau total”, a afirmat Preda, potrivit unui material publicat pe site-ul Universităţii din Bucureşti.

În opinia sa, prima problemă „majoră” a proiectelor de lege este procesul în sine de elaborare, care este „profund greşit”, „din birou, fără analize serioase”, cu şi de către un grup „monocolor” de autori, care „nu include specialişti în domeniul educaţiei sau ai altor ştiinţe sociale”, fără consultarea principalilor actori din sistem, cei care ar trebui să implementeze aceste legi, precum marile universităţi. AGERPRES