Nutriţionist: Lipsa micului dejun – unul dintre cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare la şcolari

Potrivit acesteia, în toată această nouă organizare, alimentaţia şcolarilor şi a adolescenţilor poate reprezenta o provocare, importanţa ei fiind extrem de mare atât pe termen scurt, pentru funcţionarea la parametrii optimi în viaţa de zi de zi, cât şi pe termen lung, pentru menţinerea sănătăţii fizice şi psihice.

„Unul dintre cele mai nesănătoase obiceiuri alimentare pe care îl regăsim la şcolari este nerespectarea meselor principale ale zilei şi, în special, lipsa micului dejun, fenomenul fiind tot mai des întâlnit cu înaintarea către adolescenţă. Mai mult, acest obicei pare să fie mai frecvent în cazul familiilor cu un nivel socio-economic scăzut. Conform studiilor, copiii tind să preia acest comportament de la părinţi, rolul acestora fiind fundamental în dobândirea de către cei mici a acestui obicei ‘transmisibil’ „, a declarat pentru AGERPRES nutriţionistul-dietetician Adina Rusu.

De altfel, susţine aceasta, în ceea ce priveşte obiceiurile alimentare, influenţa modelului parental este evidentă şi în cazul adolescenţilor.

„În special pentru şcolari, micul dejun poate fi considerat cea mai importantă masă a zilei. Astfel, consumul unei mese înainte de a începe ziua de şcoală se asociază cu o îmbunătăţire a atenţiei şi concentrării, cu rezultate mai bune la teste, cu mai multă energie, cu un aport mai crescut de vitamine şi de minerale şi chiar cu o greutate corporală mai sănătoasă. Micul dejun este în mod special important pentru şcolarii mici al căror creier consumă jumătate din energia totală a organismului. Astfel, elevii care consumă un mic dejun sănătos se pot concentra mai bine asupra sarcinilor primite şi sunt mai puţin distraşi de influenţele exterioare sau de ceilalţi elevi. De asemenea, sunt capabili să înţeleagă mai uşor ceea ce li se predă şi reţin mai bine informaţiile primite”, a afirmat Adina Rusu.

Mai mult decât atât, conform studiilor, elevii care iau micul dejun tind să aibă rezultate mai bune la testele de matematică, citire sau ştiinţă.

„Cercetătorii cred că acest lucru poate fi determinat de faptul că micul dejun furnizează energia necesară pentru a creşte aptitudinile cognitive, abilităţile de gândire şi viteza cu care cei mici pot rezolva probleme. Micul dejun îi furnizează organismului glucoza de care are nevoie pentru a-şi produce energia necesară funcţionării până la masa de prânz. Atunci când şcolarii merg la cursuri fără a mânca, glicemia lor, deja scăzută, devine tot mai mică, făcându-i şi pe aceştia lenţi, înceţi şi chiar irascibili. Copiilor flămânzi le lipseşte energia necesară şi motivaţia pentru a participa la activităţile din clasă, în timp ce malnutriţia şi deficitul de micronutrienţi le afectează sănătatea fizică, psihică şi socială”, a explicat Adina Rusu.

Nutriţionistul spune totodată că beneficiile micului dejun nu se rezumă doar la performanţele şcolare. Conform studiilor, copiii care mănâncă dimineaţă cu regularitate au un aport cu 20 până la 60% mai mare de fier şi de vitamine B şi D, comparativ cu şcolarii care sar peste această masă. În plus, cei care consumă micul dejun tind să aibă un aport mai crescut de fibre şi mai redus de grăsimi şi de colesterol. Consumul micului dejun este asociat şi cu o greutate corporală mai bună şi cu un risc mai redus de obezitate la copii.

„Este foarte important ca la micul dejun să se opteze pentru alimente cu un indice glicemic scăzut, bogate în fibre şi în proteine de bună calitate. De exemplu, o cană de lapte cu cereale integrale sau un mic dejun care să includă pâine integrală, legume şi ou fiert, brânzeturi sau produse tartinabile sănătoase, cum ar fi humusul sau untul de arahide, pot reprezenta opţiuni echilibrate pentru un mic dejun rapid şi sănătos. Pe lângă conţinutul de macro şi de micronutrienţi, un astfel de mic dejun, bogat în fibre, este asociat cu o mai bună saţietate, ajutând la reducerea consumului de gustări nesănătoase pe parcursul zilei”, a precizat nutriţionistul Adina Rusu.

În opinia sa, în ceea ce priveşte gustările pe care le pot avea cei mici la şcoală, acestea pot fi constituite din fructe, legume, nuci, migdale, fistic, caju sau alte oleaginoase, precum şi, ca excepţie, din batoane de cereale sau biscuiţi integrali, acestea din urmă alese cu un conţinut cât mai redus de zahăr.

„Este foarte important de reţinut faptul că un copil care ia micul dejun acasă şi care are o masă de prânz consistentă nu are nevoie de gustări foarte încărcate energetic. Studiile arată că, în prezent, copiii au mai multe gustări ca niciodată, astfel că le revine părinţilor rolul de a-i obişnui din primii ani de viaţă cu mâncăruri sănătoase, cât mai sărace în zaharuri rafinate şi în grăsimi nesănătoase, lăsând opţiunile nesănătoase ca excepţii”, a conchis nutriţionistul-dietetician Adina Rusu. AGERPRES