Lucian Romaşcanu, la Chişinău; a fost discutat dosarul ”Arta cămăşii cu altiţă”, depus la UNESCO

Ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, a participat, miercuri, la Chişinău, la o întâlnire dedicată dosarului „Arta cămăşii cu altiţă”, depus la UNESCO pe 29 martie 2021 de România şi Republica Moldova pentru înscrierea în Lista Reprezentativă a Elementelor de Patrimoniu Cultural Imaterial a Umanităţii.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii, transmis miercuri AGERPRES, în cadrul reuniunii, ministrul Lucian Romaşcanu a susţinut reluarea acestor întâlniri care au un rol esenţial în vederea salvgardării, protejării, valorificării şi promovării bogatului patrimoniu cultural imaterial comun.

Intitulat „O istorie comună, un patrimoniu comun: Arta cămăşii cu altiţă – element de identitate culturală în România şi Republica Moldova”, evenimentul a debutat cu şedinţa comună a Comisiilor Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial ale celor două ţări.

Totodată, au fost analizate şi dezbătute posibile proiecte comune şi schimb de bune practici în domeniul patrimoniului cultural imaterial.

Cu acest prilej a fost vernisată o expoziţie de costum românesc din colecţiile Muzeului Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti şi ale Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, urmată de un concert de folclor susţinut de Orchestra Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”, la pupitrul căreia s-a aflat Mihail Agafiţa.

La întâlnire, organizată de Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Culturii din România a mai fost reprezentat de secretarul de stat Diana Baciuna, căreia i s-au alăturat membrii Comisiei Naţionale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.

Dosarul „Arta cămăşii cu altiţă” a fost realizat cu participarea grupurilor naţionale de experţi din România şi Republica Moldova, elaborarea sa fiind coordonată de Ministerul Culturii de la Bucureşti. Din grupul de lucru al Ministerului Culturii din România au făcut parte experţi, profesori ai Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, cercetători ai Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, dar şi cercetători şi muzeografi ai Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, Muzeului Olteniei, Complexul Naţional Muzeal ASTRA – Sibiu şi Muzeul de Etnografie Braşov.

Ministerul Culturii amintea în iunie că dosarul de nominalizare va fi evaluat în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din noiembrie/decembrie 2022. AGERPRES