Federaţia Sanitas va începe pe 6 februarie pichetarea Guvernului

Revendicările sindicaliştilor sunt multe, dar, de urgenţă, vor ca guvernanţii să se aplece spre rezolvarea a minimum două, şi anume acoperirea inflaţiei prin creşterea veniturilor tuturor salariaţilor cu minimum 15% de la 1 februarie şi consultarea sindicatelor în elaborarea viitoarei legi a salarizării, pentru a nu exista aceleaşi diferenţe discriminatorii între medici, asistenţi şi/sau infirmiere sau diminuări de venituri.

Huşanu a mai subliniat că sunt mai multe tipuri de probleme, însă numitorul comun este finanţarea deficitară a sistemului.

„Această finanţare deficitară se răsfrânge în special asupra pacienţilor şi pot enumera lipsa (în multe unităţi sanitare) materialelor sanitare, a aparaturii de ultimă generaţie, a medicamentelor eficiente, a condiţiilor hoteliere (dotările din saloane, lipsa băilor, lipsa căldurii, lipsa spaţiilor care să asigure cât de cât o intimitate – încă sunt saloane comune bărbaţi/femei. Încă sunt internaţi copii ai căror părinţi dorm pe scaune, lângă patuturile lor”, a explicat Huşeanu.

Potrivit preşedintelui Sanitas, tot finanţarea deficitară a dus şi la neaplicarea Legii Salarizării, de cinci ani asistenţii medicali ne mai având nicio creştere salarială.

„Celelalte categorii au ciupit puţin câte puţin, dar nesemnificativ, dacă luăm în calcul toate scumpirile care au avut loc în ultimii ani, mărirea semnificativă a ratelor creditelor”, a punctat liderul de sindicat.

Totodată, a adăugat el, o prevedere a legii care limitează sporurile la 30% pe ordonator principal de credite a dus la o situaţie tensionată şi discriminatorie, salariaţii din marile spitale subordonate Ministerului Sănătăţii având venituri cu până la 30% mai mici decât spitale mai puţin importante aflate în subordinea autorităţilor locale, ceea ce a făcut neatractive spitalele mari şi mulţi salariaţi s-au transferat către spitale mai mici.

O altă problemă majoră, a mai spus Huşanu, este menţinerea tarifelor pe baza cărora spitalele fac contractarea cu Casele judeţene de Asigurări de sănătate.

„Anual, spitalele „negociază” contractele de prestări servicii cu Casa de Asigurări şi astfel, în teorie, primesc bani pentru câte servicii oferă, pentru câţi pacienţi internează sau mai bine spus externează, pe baza unei codificări numite DRG. Aceste tarife au rămas nemodificate de foarte mulţi ani şi astfel spitalele primesc cam aceiaşi bani an de an, cu toate ca utilităţile s-au scumpit, medicamentele sunt mai scumpe, materialele sanitare de asemenea etc. De undeva managerii trebuie să „taie” şi astfel scade calitatea serviciilor medicale. De asemenea, limitarea sumelor pe diferite articole bugetare ca de exemplu costul alocat hranei pentru fiecare pacient. Ce poţi oferi unui pacient de 22 de lei/zi ?”, a mai precizat preşedintele Sanitas.

În acest context, sindicaliştii au decis declanşarea acţiunilor de protest, urmând ca pe 6 februarie să înceapă pichetarea Guvernului timp de minimum o săptămână, câte 10-12 ore/zi.

Între timp se vor strânge semnături pentru diferite tipuri de grevă, iar pe 1 februarie este convocat Consiliul Naţional în vederea stabilirii tipurilor de grevă: japoneză, de solidaritate cu un spital care are nevoie de solidaritate (de exemplu se fac disponibilizări colective la Spitalul Floreşti/Prahova) sau cu un spital din reţeaua CFR (spitale care sunt propuse spre desfiinţare).

O altă propunere este greva „excesului de zel”, ceea ce presupune ca sindicaliştii să facă minuţios tot ce scrie în fişa postului şi astfel să demonstreze că nu mai au timp de actul medical propriu-zis.

„Dacă dimineaţa sunt 20 de pacienţi care aşteaptă internarea, să nu îi mai punem să semneze consimţământul în grabă, aşa cum se face: „semnaţi la pagina 3, 6 şi 9” ci să le citim cele 9 pagini ca ei să înţeleagă ce semnează! În acest fel, jumătate de zi s-ar pierde. Apoi, fiecare asistent este obligat să completeze zeci de hârtii (plan de îngrijire, scăderea medicaţiei, etc. ) ceea ce a dus la situaţia să aloci 5 minute unei proceduri medicale/pacient după care 15 minute justifici în scris ce ai făcut. Spitalele, în loc să angajeze registratori medicali pentru aceste proceduri, irosesc timpul unui asistent care putea fi folosit pentru activităţi medicale.

Asistenţii medicali vor verifica cu o atenţie sporită şi îndelungată „hârtiile”, vor completa cu minuţiozitate documentele asociate actului de îngrijire medicală – foi de observaţie, fişe, formulare, caiete de evidenţă, procese verbale zilnice şi periodice etc., chiar dacă birocraţia presupune un timp mai mare alocat documentelor şi mai puţine ore dedicate îngrijirii bolnavului. Membrii Sanitas nu vor putea fi acuzaţi că nu-şi îndeplinesc atribuţiile profesionale; dimpotrivă, vor arăta realitatea muncii de zi cu zi a asistentului medical – o profesie birocratizată excesiv, subnormată în multe cazuri, care se confruntă cu lipsa de personal calificat corespunzător”, a explicat Viorel Huşanu.AGERPRES