24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a beneficiat de asigurarea corespunzătoare a dreptului la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri, fiind respectate prevederile legale incidente, prin personal medical propriu, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), transmis, marţi, AGERPRES.
În cazul fostului deţinut, aflat în întreruperea executării pedepsei, pe motive medicale, din iulie 2022, care a decedat pe 12 martie 2023, la domiciliu, simptomatologia comună pe care a prezentat-o a făcut dificilă stabilirea „unui diagnostic exact” inclusiv de către medicul specialist din reţeaua Ministerului Sănătăţii. Simptomele abdominale acuzate de aceasta au alternat în intensitate, iar faptul că a prestat activităţi lucrative până în preziua în care i-a fost identificată afecţiunea arată că este improbabil ca un medic de medicină generală să suspecteze o boală oncologică. Acest fapt este indicat şi de verificările instituţionale întreprinse în acea perioadă.
„Verificări instituţionale pe linie medicală au reliefat faptul că procedurile şi cutuma medicală au fost respectate, ca în orice altă unitate sanitară”, potrivit ANP.
Reprezentanţii instituţiei au transmis condoleanţe familiei îndoliate.
Dreptul la asistenţă medicală al oricărei persoane custodiate este garantat şi asigurat la nivelul fiecărei unităţi de detenţie, conform legii, prin personal specializat în medicină de familie. Atunci când situaţia o impune, persoanele private de libertate care acuză probleme de sănătate care exced sfera medicinei de familie sunt prezentate pentru efectuarea investigaţiilor şi a consultaţiilor medicale de specialitate la unităţi spitaliceşti din reţeaua proprie sau din reţeaua Ministerului Sănătăţii. Diagnosticarea unor eventuale boli de care poate suferi o persoană privată de libertate este un atribut exclusiv al acestora din urmă, arată ANP.
Corpul medical format din 191 de medici a acordat anul trecut 1,1 de milioane de servicii medicale. „Volumul de muncă este foarte ridicat, iar deficitul de personal pune în continuare presiune suplimentară pe corpul existent. Oricât de mare ar fi determinarea noastră de salva toate cazurile, între cele 34.000 de persoane private de libertate survin şi degradări ale stării de sănătate sau decese”, a transmis ANP.
Sistemul penitenciar românesc se confruntă în continuare cu fenomenul supraaglomerării şi al infrastructurii precare, însă se fac eforturi susţinute pe toate liniile. În 2022 s-a apelat la firme private (sunt trei locaţii puse în funcţiune, vor mai urma şi altele), la împrumuturi externe – 180 de milioane de euro pentru două noi penitenciare, a căror construcţie va începe anul aceasta. În ultimii doi ani au fost date în folosinţă aproape 1.000 de noi locuri, iar anul acesta vor mai urma încă 1.200, au adăugat reprezentanţii ANP. AGERPRES/
