Te duci și vii

în același timp

din același loc

de parcă ai sta suspendată

în inima mișcării

 

Poemul din tine

se lovește

de malurile trupului

cum se mai lovesc valurile

de malurile oceanului

(fără ca acestea să se atingă vreodată…)

 

Există în tine

(cum există și-n mine)

această părere de rău

că suntem

o trecere de timp

peste o trecere de spațiu

cum mai rătăcește palma mea

peste trupul cucerit de privire

descoperit până la acel

freamăt de codru des

(din care toate păsările ies)