Întoarceri în timp

Întoarceri în timp

Întoarce-mă

cum ai întoarce calul

pe când acesta-n salt zbura

prăpastiei să îi atingă malul

întoarce-mă

cum valea-ntoarce dealul

 

și crești cum crește iarba

la buza botului de capră

și lasă-mi susurul de apă

să-mi sune pietrele ce crapă

 

și astfel să te țin de mână

de parc-aș ține infinitul

și printre degete să-mi scape

scânteia aprinzând chibritul..

 

Întoarce-mă

ca amintirea-n minte

să ne aducă iar față în față

și să ne scoată anii din morminte

cum ne mai scot luminile din ceață.