În cadrul ședinței ordinare de miercuri, 26 aprilie 2023, Consiliul Local va lua în discuție un proiect de hotărâre care privește aprobarea asocierii între Municipiul Iași și Consiliul Județean Iași în vederea realizării proiectului „Creșterea atractivității zonei centrale a municipiului Iași din punct de vedere socio – economic, cultural și turistic”.
Potrivit proiectului, Consiliul Judeţean Iaşi va fi responsabil cu realizarea documentaţiei tehnico-economice necesară pentru realizarea obiectivului „Reabilitarea şi modernizarea Filarmonicii Moldova Iași” şi cu achiziţia publică pentru execuţia de lucrări pentru acelaşi obiectiv. Cheltuielile aferente tuturor fazelor de proiectare pentru reabilitatea Filarmonicii vor fi susţinute de Consiliul Judeţean Iaşi. În schimb, Primăria Municipiului Iași va încerca să obțină fonduri europene pentru acest proiect prin Programul Regional Nord-Est 2021-2027, Prioritatea 7: Nord-Est – O regiune mai atractivă.
Costul reabilitării Filarmonicii este estimat la circa 72 de milioane de lei.
Complementar proiectului, va fi amenajat terenul din proximitatea Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri” și vor fi asigurate căile de acces către Colegiul Naţional de Artă „Octav Băncilă”, cheltuielile referitoare la toate fazele de proiectare aferente acestora fiind suportate de Municipiul Iaşi.
Filarmonica de Stat „Moldova” din Iaşi, instituţie cu activitate artistică permanentă, a avut concertul inaugural la 9 octombrie 1942, sub bagheta lui George Enescu. După 1946, repetiţiile se ţineau în Sala armeană (din curtea Bisericii Armene), iar concertele în Sala cinematografului Sidoli şi la Teatrul Naţional. În 17 noiembrie 1957 se inaugurează sala de concerte şi sediul actual al Filarmonicii din strada Cuza Vodă nr. 29. De atunci, Filarmonica ieşeană funcţionează în această clădire, având una dintre cele mai frumoase şi mai calitative din punct de vedere acustic săli de concert din România – Sala Ion Baciu – 560 de locuri; de asemenea Sala mică Gavriil Musicescu – 300 locuri. Pe parcursul timpului, ca urmare a cutremurelor din anii 1977, 1986, 1990 şi a apelor din pânza freatică, clădirea a fost grav afectată, iar din anul 2000 a fost inclusă pe lista monumentelor istorice.