24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa de luni, să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, informează banca centrală printr-un comunicat.
De asemenea, CA al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Dobânda cheie este nemodificată din luna ianuarie a acestui an, când când BNR a crescut rata dobânzii la 7% pe an, de la 6,75% pe an.
Conform BNR, rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25%, în linie cu previziunile, de la 10,64% în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.
Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53% în martie). Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale, a explicat BNR.
În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5% iunie, de la 14,6% în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3% în iunie, de la 12,1% în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2% şi la 12,5%, de la 15,3%, respectiv 13,2%, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.
Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2%, de la 1% în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.
În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4%, de la 4,5% în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai vizibil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menţinându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condiţiile în care dinamica volumului exporturilor şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.
Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.
„Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au încetinit creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat puternic descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze, deşi mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deşi a scăzut ceva mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite”, se arată în comunicatul băncii centrale.
Pe piaţa muncii, datele recente arată o accelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai, precum şi scăderea ratei şomajului BIM la 5,4% în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune -, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi a rezilienţei pieţei muncii din SUA.
BNR menţionează că moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni. În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului.
Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4%, de la 7,9% în mai, în condiţiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută şi-a accentuat declinul, iar variaţia creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9%, de la 67,6% în luna mai. AGERPRES
