Iubire de cartier

Dă-te jos din pat!

mă simt întrebat

mă simt căutat

cu trup cercetat

 

tatuajele se zbat

trupul trece despuiat

murdar/curat, murdar/curat

 

cel mai cercetat

cel mai căutat

cel mai întrebat

cel mai dezmățat

Sunt

bărbat de bărbat

 

să tragă fufele de mine

să le arăt plăceri divine

am forța unsă pe pâine

și aer în piept

pentru ziua de mâine

femeile să strige cu toată plăcerea

că-n ele se naște

a tot ce-i muierea:

stăpână, senzuală, soție și curvă

cocioarvă, zarvă, larvă, harvă…

și tot ce mai este pe buze nespus

despre iubirea din parcuri

pe jos și pe sus

 

și vocea mă striga din pat să mă scol

să trec peste ele și să cobor

în strada ce-mi face din cartier

motiv de iubire până la cer

 

bărbat de bărbat

cu suflet curat

chiar dacă sunt

păcat de păcat

cu ochiul turbat

simt cum mă zbat

în iad dezbinat

mă-ntorc să mă bat

femei să dezbrac

cu mângâieri să le-mbrac

mângâiere pe crac

mângâiere pe dos

mângâiere de os

mângâiere pe țâțe

mângâiere de mâțe

mângâiere pe păr

mângâiere cu măr

florile dalbe / flori de măr

inima e numai zăr

palmele te trag din mine

veșnicind plăcerea-n vine

sângele se pierde-n lene

am tăiat mașini de lemne

am iubit femei eterne

fără pături, fără perne

doar pe trup întinse / linse

cu motoarele încinse.