• In conditii de repaos frecventa cardiaca este situata intre 70 si 90 de batai pe minut la adultii sanatosi
• In timpul efortului fizic, pulsul reprezinta diferenta dintre 220 si varsta persoanei in cauza.

Variatiile fiziologice ale pulsului care tin de apartenenta la sex a unei persoane, permit incadrarea frecventei cardiace in repaus la barbati intre 50 si 80 batai pe minut, iar la femei intre 60 si 100 batai pe minut datorita particularitatilor care tin de sistemul nervos parasimpatic (reglarea parasimpatica determina scaderea pulsului, iar cea simpatica cresterea frecventei cardiace).

Functia de pompa a inimii asigura propulsarea sangelui de la nivelul ventricular catre catre sistemul vascular al organismului dupa cum urmeaza:

• Ventriculul drept pompeaza sangele neoxigenat catre plaman prin artera pulmonara
• Ventriculul stang pompeaza sange oxigenat catre aorta.

Preluarea sangelui este asigurata de catre atrii astfel:

• Atriul drept primeste sange neoxigenat prin intermediul venei cave superioare si inferioare
• Atriul stang primeste sange oxigenat prin intermediul celor 4 vene pulmonare.

La nivel cardiac sangele circula separat la nivelul inimii stangi si a celei drepte departajate de catre septul interatrial si respectiv interventricular, dupa cum urmeaza: atriul drept preia sangele venos al marii circulatii si il distribuie ventriculului drept prin intermediul valvei tricuspide pentru a fi pompat mai departe la nivel pulmonar. Atriul stang preia sangele oxigenat de la nivelul plamanului prin intermediul venelor pulmonare si il distribuie ventriculului stang cu ajutorul valvei mitrale, pentru a fi pompat catre aorta.

Principalele cauze implicate in scaderea frecventei cardiace sunt reprezentate de:

• Generarea anormala a impulsurilor electrice la nivelul nodului sinusal sau conducerea defectuoasa a acestora de-a lungul retelei electrice ale inimii.
• Afectarea cardiaca asociata evolutiei anumitor patologii de tipul:

• Infarctului miocardic acut (necroza tesutului cardiac implica pierderea partiala a functiei de pompa)
• Anomaliilor metabolice care determina aparitia modificarilor concentratiilor serice ale potasiului, magneziului, sodiului si clorului
• Trombembolismului pulmonar
• Starilor de soc toxic/septic
• Sindromului de apnee in somn.

In anumite situatii, bradicardia poate fi cauzata de administrarea de terapii medicamentoase pe baza de blocante ale calciului, digoxina sau agonisti alfa adrenergici.

Factori de risc bradicardie

Principalii factori de risc care favorizeaza instalarea bradicardiei sunt reprezentati de:

• Varsta inaintata
• Fumat
• Stresul psiho-emotional
• Patologii care interfera cu functionalitatea sistemului electric al inimii: boala coronariana, miocardita, endocardita, sarcoidoza, boala Lyme, hipotiroidism
• Consumul excesiv de alcool si utilizarea de substante ilicite.

Simptome bradicardie

Bradicardia usoara sau moderata poate evolua asimptomatic sau cu manifestari minime care se limiteaza la:

• Scaderea tolerantei la efort fizic
• Stare de oboseala accentuata sau slabiciune
• Vertij (ameteala)
• Cefalee
• Vedere in ceata
• Transpiratii abundente
• Palpitatii (batai neregulate ale inimii).

Bradicardia severa asociaza in mod frecvent:

• Hipotensiune accentuata
• Alterarea acuta a statusului mental manifestata prin dezorientare temporo-spatiala, letargie, agitatie psihomotorie, psihoza, deficit de atentie sau halucinatii, alaturi de care poate fi prezenta angina pectorala (durere in piept), cianoza (albastrirea pielii datorata hipoxiei tisulare) la nivelul extremitatilor si pierderea starii de constienta.

Cand este cazul sa ne adresam medicului?

Durerile in piept, alterarea statusului mental, cianoza sau pierderea starii de constienta mai ales in cazul unei persoane care prezinta in antecedent istoric de afectiuni cardiace, necesita adresarea cat mai rapida catre serviciul medical de urgenta sau cardiologie. In lipsa instituirii prompte a tratamentului, bradicardia severa poate evolua catre insuficienta cardiaca si infarct miocardic acut.

Bradicardie sinusala

Bradicardia poate fi clasificata in functie de cauzele care ii favorizeaza aparitia si de localizarea specifica a acestora dupa cum urmeaza:

• Bradicardia sinusala datorata afectarii nodului sinusal la nivelul caruia sunt generate impulsurile electrice ale inimii. Afectarea acestui pacemaker fiziologic al inimii genereaza aparitia a unui ritm sinusal lent, cu valoare mai mica de 60 de batai minut si se poate produce atat in conditii fiziologice, cat secundar altor patologii cardiace sau metabolice.
• Bradicardia asociata cu inaintarea in varsta se instaleaza treptat in conditii fiziologice, fara a fi generata de patologii specifice. Bradicardia varstnicilor care nu asociaza manifestari specifice este considerata a fi normala si nu necesita instituirea de tratament cu intentie curativa.
• Boala de nod sinusal este o afectiune care evolueaza cu aparitia bradicardiei sau a tahicardiei secundare unei afectiuni ale nodului sinusal la nivelul caruia sunt generate impulsurile electrice ale inimii. Cunoscuta si sub denumirea de sindrom de nod sinusal bolnav, aceasta afectiune poate genera bradicardie sinusala benigna (nu prezinta potential de evolutie nefavorabila) pana la oprire sinusala sau sindrom bradicardie – tahicardie care se manifesta prin tahiaritmii paroxistice atriale la pacientii diagnosticati cu bradicardie sinusala sau bloc sinoatrial.
• Blocurile atrioventriculare reprezinta tulburari ale conducerii impulsurilor electrice ce apar in contextul unor anomalii cardiace functionale sau organice. Ele pot fi de tip tranzitor sau permanent. Blocurile atrioventriculare pot fi de tip I, II sau III in functie de gradul de intrerupere al propagarii impulsului de la nivelul atriilor catre ventriculi si de severitatea manifestarilor pacientului.

Ritm cardiac scazut la copii

Ritmul cardiac fiziologic la copii variaza in functie de varsta, astfel incat la aceasta categorie populationala bradicardia este definita ca fiind:

• < 100 batai pe minut la nou-nascut
• < 90 batai pe minut la sugarii cu varsta cuprinsa intre 6 luni si 1 an
• < 80 batai pe minut la copiii cu varsta intre 2 si 3 ani
• < 70 batai pe minut la copiii cu varsta intre 4 si 5 ani
• < 60 batai minut incepand de la varsta de 10 ani.

Principalele cauze implicate in aparitia bradicardiei la copil sunt reprezentate de:

• Malformatiile cardiace congenitale
• Tulburarile de conducere la nivelul nodului sinusal
• Administraea anumitor terapii pe baza de anxiolitice sau beta-blocante pentru tratarea anumitor afectiuni
• Patologiile tiroidiene care implica hipotiroidism
• Tulburarile hidroelectrolitice de diferite etiologii care favorizeaza diminuarea concentratiilor serice de potasiu, sodiu si calciu
• Afectiunile sistemului nervos central care pot genera reglarea defectuoasa a ritmului cardiac prin intermediul actiunii sistemului vegetativ parasimpatic.

Marii prematuri sunt mai predispusi la aparitia tulburarilor de ritm cardiac de tipul bradicardiei, alaturi de apnee si desaturatie care poate ajunge pana la 83% din cauza dezvoltarii insuficiente a sistemului cardiovascular si pulmonar.

Tratament bradicardie

Tratamentul bradicardiei variaza in conformitate cu etiologia (cauza care ii determina aparitia) si severitatea simptomatologiei pacientului. Formele usoare de bradicardie care asociaza simptomatologie minima, prezinta evolutie favorabila si nu necesita instituirea de tratament medicamentos.

• Tratamentul etiologic al bradicardiilor care se manifesta in contextul unor afectiuni tiroidiene sau dezechilibre hidroelectrolitice beneficiaza de tratament individualizat adresat afectiunilor de fond.
• Bradicardia de cauza iatrogena (de cauza medicala) determinata de anumite medicamente este ameliorata prin modificarea dozelor de substanta activa sau inlocuirea acestora cu alte tipuri de preparate farmaceutice in conformitate cu indicatiile medicului curant.
• Malformatiile cardiace care evolueaza cu bradicardie necesita instituirea de tratament chirurgical corectiv de tip minim invaziv sau clasic, in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.

Stimulatoarele cardiace sunt rezervate pacientilor care prezinta bradicardie din cauza unui deficit de conducere al impulsurilor nervoase la nivelul inimii cu risc crescut de evolutie nefavorabila. Rolul pacemakerelor este acela de a monitoriza in permanenta activitatea cardiaca a pacientului si de a descarca socuri electrice de mica intensitate in prezenta diminuarii frecventei cardiace.

Complicatii ale bradicardiei

Netratata, bradicardia poate evolua nefavorabil generand aparitia insuficientei cardiace si respiratorii, a infarctului miocardic acut si traumatismelor prin accidentare in timpul episoadelor de pierdere ale starii de constienta.

Pe termen lung, bradicardia afecteaza calitatea vietii pacientului care este nevoit sa isi limiteze activitatile zilnice din cauza senzatiei de oboseala si slabiciune permanenta, aparute in contextul hipoxiei tisulare.

Principalele metode de preventie ale bradicardiei sunt similare celor aplicate pentru evitarea majoritatii patologiilor cardiace si includ:

• Mentinerea unui stil de viata activ prin efectuarea activitatii fizice regulate
• Adoptarea unui regim alimentar sanatos
• Mentinerea sub control a greutatii corporale
• Consumul de alcool in cantitati moderate si renuntarea la fumat.

SURSA: www.medicover.ro