Apa la genunchi si durerile articulare

Genunchiul reprezinta o structura anatomica mai putin stabila fata de restul articulatiilor care intra in alcatuirea sistemului locomotor, fiind mai predispus la aparitia proceselor inflamatorii de tip traumatic. Studiile desfasurate atesta faptul ca prevalenta inflamatiei la nivelul genunchiului de-a lungul vietii unui individ poate atinge chiar si 27%. Persoanele cu risc crescut de aparitie a hidartrozei sunt copiii si adolescentii.

Cauze apa la genunchi

Principalele cauze implicate in constituirea hidartrozei sunt reprezentate de:

• Traumatismele acute la nivelul articulatiei genunchiului
• Suprasolicitarea articulatiei genunchiului la sportivii de performanta
• Patologii sistemice cu afectare articulara secundara: artrita tuberculoasa, boala Lyme, sifilis, boala inflamatorie intestinala, hemofilie
• Osteoartrita care genereaza aparitia de modificari structurale ale articulatiilor organismului cu acumulare de lichid inflamator la nivelul sinovialelor.

In componenta articulatiei genunchiului sunt regasite structuri anatomice cu aspect sacciform (de forma unui sac) denumite burse articulare, la nivelul carora se pot acumula cantitati mai mici sau mari de lichid, cunoscute sub denumirea de efuziuni articulare.

Hidartroza cu volum redus se poate resorbi fiziologic si nu asociaza manifestari clinice specifice, insa efuziunile articulare semnificative se manifesta in context patologic si necesita tratament specific, etiologic si simptomatic. In anumite situatii, efuziunile voluminoase evolueaza nefavorabil cu aparitia de chiste la nivelul fosei poplitee, care pot contine lichid sinovial ori lichid hemoragic (hemartroza).

Simptome apa la genunchi

Principalele manifestari care intra in alcatuirea tabloului clinic evolutiv al hidartrozei sunt reprezentate de:

• Inflamatie articulara
• Dureri de genunchi
• Rigiditate articulara care determina impotenta functionala
• Incapacitatea de a pune greutate pe articulatie.

Disparitia pulsului distal (la glezna), sindromul febril, diminuarea sensibilitatii sub genunchi, celulita care afecteaza tegumentul supraiacent articulatiei genunchiului si impotenta functionala, reprezinta manifestari care necesita evaluare cat mai rapida in cadrul departamentului de ortopedie si traumatologie pentru stabilirea diagnosticului de efuziune articualara si initierea terapiei.

Diagnostic hidartroza

Diagnosticul efuziunii articulare la nivelul genunchiului este stabilit de catre medicul ortoped dupa efectuarea anamnezei, examenului clinic amanuntit al pacientului si al investigatiilor imagistice reprezentate in mod frecvent de:

• Ultrasonografia articulatiei afectate
• Radiografie simpla
• Rezonanta magnetica nucleara.

Testele imagistice aduc informatii cu privire la gradul de afectare al structurilor care intra in alcatuirea articulatiei genunchiului vizat si stabilesc etiologia traumatica sau cu evolutie cronica care a determinat constituirea efuziunii articulare.

Artrocenteza constituie o manevra prin intermediul careia medicul aspira lichidul articular acumulat cu ajutorul unui ac fin, sub ghidaj ecografic. Lichidul obtinut prin artrocenteza este analizat ulterior cu ajutorul microscopiei optice pentru cuantificarea numarului de eritrocite, leucocite, monocite, eozinofile, cristale, picaturi de grasime si alte celule cu importanta patologica. Suplimentar, medicul ortoped poate recomanda efectuarea unei culturi din lichidul articular aspirat, in vederea determinarii cauzelor infectioase care au favorizat aparitia hidartrozei.

Examenul biochimic al lichidului aspirat cuprinde determinarea glucozei pentru diferentierea unei hidartroze de etiologie bacteriana (glucoza este scazuta in prezenta unei infectii articulare) de alte cauze implicate in aparitia efuziunii articulare.

Alte investigatii care pot fi utile in stabilirea diagnosticului etiologic al hidartrozei implica:

• Determinarea anticorpilor de tip IgG si IgM pentru Borrelia (agentul cauzal al bolii Lyme)
• Determinarea anticorpilor antistreptolizina O- ASLO, rapid plasma reagin-RPR pentru depistarea infectiilor sifilitice
• Hemoleucograma cu formula leucocitara
• Titrarea anticorpilor ANA specifici bolilor autoimune
• Determinarea de markeri inflamatori nespecifici – proteina C reactiva si viteza de sedimentare a hematiilor.

Coprocultura este recomandata pacientilor cu hidartroza pentru detectia germenilor enteropatogeni care pot determina artrita reactiva: Salmonella, Yersinia, Campylobacter sau Shigella.

In anumite cazuri, medicul ortoped poate recomanda efectuarea de investigatii specifice pentru decelarea infectiilor cu transmitere sexuala generate de gonococ, Chlamydia sau Trichomonas, care pot fi implicate in aparitia artritei reactive insotite de hidartroza.

Optiuni de tratament hidartroza

Efuziunile articulare cu volum redus se pot remite spontan fara a necesita tratament medicamentos sau chirurgical, insa acumularile importante de lichid articular beneficiaza de terapie conservatoare simptomatica si etiologica realizata cu ajutorul:

• Aplicarilor de pungi cu gheata pentru scaderea inflamatiei
• Antiinflamatoarelor nesteroidiene pentru diminuarea sindromului algic si al celui inflamator asociat hidartrozei
• Utilizarii de orteze pentru sustinerea articulatiei si diminuarea travaliului la nivelul acesteia in timpul mersului
• Administrarii de antibiotice pentru eradicarea germenilor patogeni responsabili de constituirea efuziunii la nivelul articulatiei genunchiului.

Tratamentul interventional al hidartrozei poate fi realizat prin intermediul artroscopiei pentru drenarea fluidului acumulat sau al interventiei chirurgicale clasice efectuate pentru indepartarea bursei, reconstituirea structurilor ligamentare afectate sau reducerea fracturilor (in cazul in care exista).

Artrocenteza

Artrocenteza constituie o manevra chirurgicala minim invaziva efectuata in scop explorator si terapeutic in cazul mai multor afectiuni articulare printre care se regasesc:

• Hidartroza
• Hemartroza
• Artrita reumatoida
• Guta
• Artrita septica.

Interventia are ca scop drenarea colectiilor articulare cu ajutorul unui trocar de dimensiuni reduse, dupa administrarea de anestezie locala pentru diminuarea disconfortului algic asociat manevrei.

Artrocenteza reprezinta o procedura sigura care poate fi efectuata la majoritatea pacientilor cu patologii articulare care necesita o astfel de interventie, cu exceptia celor care asociaza infectii ale tesuturilor periarticulare de tipul celulitei bacteriene.

Contraindicatiile relative ale artroscopiei sunt reprezentate de bacteriemie din cauza riscului de diseminare al bacteriilor la nivel articular si coagulopatii care pot genera hemartroza secundara interventiei.

Complicatii ale hidartrozei

Principalele complicatii care pot fi asociate evolutiei nefavorabile ale hidartrozei sunt reprezentate de limitarea permanenta a functionalitatii genunchiului ca urmare a pierderii de substanta osoasa subcondrala si pierderea cartilajului articular in urma actiunii distructive a germenilor bacterieni implicati in artritele septice.

Evitarea alergarii pe suprafete dure si a miscarilor bruste care implica articulatia genunchiului previn cu succes aparitia traumatismelor genunchiului, in special la persoanele tinere care adopta un stil de viata activ prin practicarea in mod regulat al diferitelor tipuri de sporturi sau exercitii fizice.

Fotbalul, atletismul, rugby-ul, hocheiul, voleiul, squash-ul, baschetul si tenisul reprezinta sporturi care trebuie practicate cu prudenta de catre persoanele tinere din cauza riscului de aparitie a leziunilor traumatice la nivelul genunchilor care pot asocia hidartroza.

Mentinerea unei greutati corporale adecvate inaltimii si efectuarea exercitiilor care presupun indoirea usoara a genunchilor sunt recomandate pentru prevenirea hidartrozei in special persoanelor varstnice, predispuse la acumularea kilogramelor excedentare care prezinta un stil de viata sedentar.

Sursa: www.medicover.ro