Doar 10% dintre părinţii copiilor ucraineni refugiaţi în România pot acoperi nevoile de bază

Dintre nevoile pe care aceştia nu le pot acoperi, cele mai frecvente (74%) sunt legate de plata chiriei şi a utilităţilor, 54% sunt legate de vizite la doctor şi achiziţia de medicamente, 43% de îmbrăcăminte şi încălţăminte, 39% sunt legate de articole pentru uz casnic, 32% de mâncare, informează sursa citată.

93% dintre respondenţi locuiesc în apartamente sau case închiriate, 2,86% în centre de cazare puse la dispoziţie de guvern, 2,39% la persoane private, fără a plăti chirie.

Pe plan educaţional, 34% dintre copii au nevoie de sprijin pentru învăţarea limbii române, 28% necesită echipamente IT, 15% rechizite, 10% programe afterschool.

În privinţa accesului la servicii medicale pentru copii, 37% au răspuns că serviciile medicale sunt accesibile, 45% au răspuns că sunt dificil de accesat, 6% au răspuns ca nu au deloc acces, 10% au menţionat că nu au nevoie de aceste servicii, 2% preferând să nu raspundă.

Referitor la serviciile medicale pentru adulţi, 30% au răspuns că serviciile sunt accesibile, 54% au răspuns ca sunt dificil de accesat, 7% au răspuns că nu au deloc acces, pe când 9% au menţionat că nu au nevoie de servicii medicale.

62% dintre refugiaţii intervievaţi nu erau angajaţi la momentul aplicării chestionarului, 17% erau angajaţi cu contract în România, 11% lucrează la distanţă pentru o companie din afara României, 7% sunt angajaţi fără contract de muncă, iar 3% sunt pensionaţi.

Conform analizei, lipsa abilităţilor de comunicare în limba română este cauza pe care o declară cei mai mulţi refugiaţi din Ucraina ca impediment pentru angajare (65%), urmată de nevoia de îngrijire a unui membru al familiei (adult sau copil) (54%).

Deşi răspunsul la întrebarea dacă vor sa rămână să locuiască în România, în mare parte este „nu” sau „nu ştiu” , cei care confirmă că vor rămâne adaugă ca aceasta este opţiunea copiilor şi faptul că aceştia îşi fac deja studiile aici (copiii demonstrând în acest mod necesitatea lor de integrare). Cei care nu îşi văd viitorul aici menţionează dificultatea de a găsi un loc de muncă şi cea de a învăţa limba română, dorul de casă şi de cei apropiaţi.

Majoritatea nu vor pentru copiii lor abandonarea şcolii online din Ucraina, iar frecventarea paralelă este dificilă, bariera lingvistică fiind şi aici o problemă.

Analiza de nevoi a refugiaţilor ucraineni a fost derulată pe parcursul lunii februarie, printr-o analiză cantitativă (chestionar), căreia i-a fost adăugată o parte calitativă, reprezentată prin 22 de focus grupuri ce cuprind trei categorii de vârstă (copii, adolescenţi şi adulţi).

Potrivit Salvaţi Copiii, printre nevoile importante rezultate în urma desfăşurării analizei se numără: facilitarea accesului la educaţie (prin cursuri intensive de limba română, eventual cu burse/campanii de conştientizare şi acceptare a necesităţii de integrare pentru reducerea riscului de bullying in şcoală (campanii pentru cetăţenii români); crearea unor oportunităţi pentru a facilita accesul la activităţile sportive, pregătirea sportivilor de performanţă; transport gratuit pentru copiii ucraineni, la fel ca şi pentru cei români; facilitarea accesului la serviciile medicale prin informarea medicilor de familie în primul rând (încă nu este cunoscută procedura de înscriere pe platformă pentru a configura statutul de asigurat).

Organizaţia Salvaţi Copiii este alături de refugiaţii ucraineni, evaluând constant nevoile şi oferind asistenţă umanitară, după caz, la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina şi Republica Moldova, în Centrele de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în taberele de refugiaţi coordonate de IGSU, în diferite puncte de staţionare, în Centre de Servicii Integrate create de Salvaţi Copiii în mai multe localităţi şi în şcoli partenere.

Până în prezent, Salvaţi Copiii România a oferit sprijin pentru 345.553 de persoane, dintre care 176.547 de copii ucraineni şi 169.006 de adulţi. AGERPRES