Vitaminele reprezinta nutrienti esentiali de provenienta exogena (organismul nu poate sintetiza acesti compusi organici prin mecanisme proprii, necesarul lor fiind asigurat prin aport alimentar) indispensabili bunei functionari a organismului. Acesti nutrienti esentiali prezinta de regula rol de cofactori (componente neproteice care fac parte din structura anumitor enzime) sau coenzime, ce asigura buna desfasurare a diferitelor procese metabolice vitale ale organismului.

Cele mai importante functii biologice ale vitaminelor in organismul uman implica: generarea de ATP, sinteza de ADN si ARN, asigurarea metabolismului glucidic, biosinteza hemoglobinei, stimularea sintezei de acid clorhidric la nivelul mucoasei gastrice, sinteza acizilor grasi, a colesterolului, hormonilor steroizi si proteinelor, biosinteza de neurotransmitatori (serotonina si noradrenalina) si reducerea radicalilor liberi (rol antioxidant).

Ce se intampla in organism primavara, dupa sfarsitul unui lung sezon rece?

Principalele cauze care determina aparitia avitaminozelor la sfarsitul sezonului rece de iarna sunt reprezentate de alimentatia saraca in fructe si legume proaspete si lipsa expunerii la soare.

Pe durata iernii, alimentatia este alcatuita majoritar din produse fainoase (paine, paste), grasimi, proteine de origine animala de calitate slaba si zaharuri, in detrimentul fructelor si legumelor proaspete mai greu de gasit in sezonul rece.

Fructele si legumele proaspete de import pot fi inaccesibile pentru anumite categorii de persoane din cauza pretului piperat, fiind inlocuite cu cele conservate (compoturi, sucuri de rosii, muraturi, zarzavaturi) care nu asigura necesarul zilnic de vitamine al organismului. In timpul prelucrarii termice a alimentelor, vitaminele sufera o serie de modificari calitative si cantitative majore care pot afecta acesti nutrienti esentiali in proportie de pana la 90% (pentru vitamina C) in timpul fierberii legumelor si fructelor sau maruntirii acestora pentru a fi conservate mai usor.

Frigul specific acestei perioade din an limiteaza desfasurarea activitatilor in aer liber si priveaza organismul de lumina naturala a soarelui necesara pentru sinteza de vitamina D. La finalul iernii, rezervele de vitamine si minerale acumulate in organism pe parcursul verii anterioare se epuizeaza, generand aparitia hipovitaminozelor (scaderea cantitatii de vitamine din organism) sau avitaminozelor (forma severa a deficitului vitaminic).

Simptome deficit de vitamine

Manifestarile clinice care insotesc deficitul vitaminic variaza in functie de nutrientul esential implicat si pot cuprinde:

• Diminuarea acuitatii vizuale pe timpul noptii, xeroftalmie (atrofia glandelor perioculare si hipercheratoza conjunctivala) si aparitia pielii uscate in cazul deficitului de vitamina A
• Rahitism (deformari ale cartilajelor de crestere la copil) la copil, osteomalacie la adult si osteoporoza in cazul lipsei de vitamina D.
• Manifestari neurologice (hiporeflexie-diminuarea reflexelor, ataxie-lipsa coordonarii miscarilor, scaderea sensibilitatii cutanate), manifestari vasculare datorate accelerarii proceselor aterosclerotice, diminuarea sintezei de prostaglandine si cresterea concentratiilor serice de prolactina asociate deficitului de vitamina E.
• Malabsorbtia grasimilor alimentare, tulburari gastrointestinale si sindrom hemoragipar in cazul deficitului de vitamina K.
• Manifestari neurologice (confuzie temporo spatiala, neuropatie periferica, encefalopatie Wernicke), psihoza Korsakoff (tulburari de memorie si deficit cognitiv), manifestari cardiace, anorexie si scadere ponderala asociate lipsei de vitamina B1.
• Cheilite, stomatite angulare, eruptii tegumentare, senzatia de arsura la nivel lingual si ocular in cazul deficitului de vitamina B2.
• Pellagra (dermatita, sindrom diareic si dementa) in cazul lipsei de vitamina B3.
• Stare de irascibilitate, insomnie, anxietate, confuzie, cefalee, slabiciune musculara si parestezii asociate lipsei de vitamina B5.
• Dermatita seboreica n cazul deficitului de vitamina B7.
• Anemie megaloblastica, glosita si neuropatie periferica senzitiva, specifice deficitului de vitamina B12.
• Astenie, fatigabilitate, dispnee (respiratie greoaie), mialgii, artralgii si sindrom hemoragipar (purpura, echimoze, gingivoragii) in cazul deficitelor de vitamina C. Afla mai multe despre astenia de primavara

Vitamine si minerale esentiale pentru sanatatea noastra

In functie de solubilitate lor (capacitatea de a fi dizolvate intr-un anumit solvent), vitaminele pot fi hidrosolubile (se dizolva in apa) sau liposolubile (se dizolva in grasimi).

• Vitaminele hidrosolubile B1 tiamina, B2 riboflavina, B3 niacina, B5 acidul pantotenic, B6 piridoxina, B7 biotina, B12 cobalamina, acidul lipoic si vitamina C acidul ascorbic se regasesc in alimente preponderent in forma legata de proteine si sunt termolabile (sunt distruse usor prin fierbere).
• Vitaminele liposolubile se regasesc in alimentele grase si se absorb la nivelul intestinului subtire in prezenta sarurilor biliare si a lipazelor. Dupa absorbtie, acestea sunt depozitate la nivel hepatic-vitamina A retinol, acid retinoic, axeroftol, D calciferoli si E tocoferoli si al tesutului adipos, vitamina E. Vitamina K denumita si vitamina coagularii sau antihemoragica desemneaza un grup de vitamine alcatuit din: K1-filochinona prezenta in legume, K2-menachinona produsa de catre microbiota intestinala si K3-menadiona sintetica.

• Calciul, magneziul, potasiul, sodiul, clorul si fosforul constituie macrominerale esentiale organismului care trebuie sa fie regasite in alimentatia zilnica intr-o cantitate aproximativa de 100 mg.
• Micromineralele reprezentate de fier, zinc, cobalt, cupru, iod, mangan, seleniu si zinc reprezinta micronutrienti de care organismul are nevoie in cantitati mai mici de 100 mg pe zi, ambele tipuri de minerale fiind indispensabile organismului datorita participarii lor la procesele de reparatie tisulara, asigurarea transmiterii impulsurilor nervoase, initierea contractiilor musculare, coagularea sangelui si mentinerea echilibrului acido bazic.

Cum se administreaza corect suplimentele de vitamine si minerale?

In majoritatea situatiilor, suplimentele alimentare cu minerale si vitamine se elibereaza fara prescriptie medicala, insa este ideal ca acestea sa fie administrate in conformitate cu recomandarile nutritionistului, gastroenterologului, dermatologului, medicului oftalmolog sau al celui care depisteaza deficitul vitaminic al pacientului.

Suplimentele cu vitamine si minerale nu trebuie sa substituie o alimentatie echilibrata si un stil de viata activ, fiind recomandate de catre medic anumitor categorii de pacienti in conformitate cu necesitatile fiziologice ale fiecarui individ in parte.

Gravidele, persoanele de sex feminin aflate in perioada de menopauza, varstnicii, vegetarienii si pacientii care au necesitat anumite tipuri de tratamente (chimioterapie, chirurgie bariatrica) reprezinta principalele categorii populationale care necesita administrare de suplimente alimentare ce contin vitamine.

Administrarea indelungata sau in doze crescute de suplimente vitaminice si/sau minerale in absenta recomandarilor medicului poate genera aparitia efectelor adverse nedorite cu aparitia dezechilibrelor la nivelul diferitelor sisteme si organe ale corpului.

• Calciul in exces favorizeaza aparitia constipatiei si a calculilor renali si diminueaza absorbtia fierului si zincului.
• Acidul folic in doze crescute poate masca un deficit de vitamina B12 si poate creste riscul de aparitie al cancerului colorectal.
• Aportul crescut de vitamina D poate genera toxicitate, stare de confuzie si tulburari ale ritmului cardiac.

Cum pot fi prevenite avitaminozele?

Adoptarea unei diete variate care sa includa o gama larga de fructe si legume consumate in stare cat mai proaspata, proteine animale de calitate inalta, uleiuri vegetale, nuci, seminte, produse lactate, paine si cereale integrale, alaturi de expunerea regulata la soare, chiar si in sezonul rece, asigura aportul si sinteza necesara de vitamine si minerale prevenind cu succes avitaminozele si manifestarile asociate acesteia.

Principalele surse alimentare de vitamine sunt reprezentate de:

• Carne – vitaminele din complexul B
• Viscere (organe) – vitamina A, D, K si B
• Peste – vitamina D3, B5
• Lapte – vitamina A, D, E, B2, B6, B12, B3, B7
• Ciuperci – B7
• Paine si cereale – vitaminele complexului B
• Vegetale cu frunze verzi – vitamina A, B2, B12
• Legume – vitamina B1, B6, B3 si C
• Fructe – vitamina A, B7, C
• Nuci – vitamina E.

Sursa: www.medicover.ro