Numărul solicitanţilor de azil în România a ajuns în 2023 la 10.483, dintre care 934 copii

Potrivit unui comunicat al Salvaţi Copiii, principalele ţări de origine pentru copii, inclusiv minori neînsoţiţi, sunt Siria, ce rămâne pe primul loc, la fel ca în anii anteriori, Somalia şi Irak.

Un procent de 56% dintre copiii din alte ţări decât Ucraina s-au simţit în pericol pe parcursul călătoriei lor, comparativ cu 18% dintre minorii din Ucraina, o mare parte raportând că au simţit acest pericol din cauza poliţiei (65%) şi a grănicerilor (50%), iar alţi şase din zece au spus că se simt în pericol din cauza contrabandiştilor, relevă datele unei anchete a Salvaţi Copiii România, derulate la finalul anului trecut.

Niciun copil din Ucraina care a răspuns la chestionar nu a spus că se simte în pericol din cauza poliţiei sau a traficanţilor, iar un procent mult mai mic (12%) a raportat că se simte în pericol din cauza grănicerilor. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că cetăţenii ucraineni pot călători fără viză în ţările europene – fără a fi necesar să fie introduşi ilegal peste graniţe – în timp ce copiii din ţări precum Siria şi Afganistan trebuie adesea să treacă neoficial pentru a putea solicita protecţie la frontierele unde autorităţile i-au respins ilegal şi violent.

În timp ce doar 38% dintre copiii mai mari şi 25% dintre copiii din alte ţări decât Ucraina au declarat că speră să se întoarcă acasă, peste jumătate dintre copiii mai mici (58%) şi 63% dintre ucraineni au răspuns afirmativ. Copiii din Ucraina au menţionat în mod constant separarea de taţii lor, care nu pot părăsi ţara, conform legii marţiale. În total, 30% dintre reprezentanţii copiilor au declarat că au fost nevoiţi să-şi lase membrii apropiaţi ai familiei în ţara de origine.

Salvaţi Copiii România reia apelul către autorităţile decidente să asigure cadrul necesar unei bune îngrijiri şi integrări pentru toţi copiii nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, prietenii, uneori şi familia, pentru a-şi salva viaţa. AGERPRES/